În cauza unde au fost avute în vedere incidentele homofobe petrecute la Cinematograful din cadrul Muzeului Țăranului Român în 2013, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis pe 1 iunie că România a încălcat dreptul la nediscriminare, demnitate umană și întrunire pașnică a comunității LGBTI. Statul trebuie să plătească 59.514 euro drept daune morale și cheltuieli de judecată.

Curtea a hotărât că România a încălcat articolul 14 împreună cu articolele 8 și 11 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului: dreptul de a nu fi discriminat în raport cu manifestarea dreptului la viață privată și demnitate umană și exercitarea libertății de întrunire pașnică. Judecătorii au considerat că „autoritățile nu au evaluat corect riscul suportat de petenții individuali din partea intrușilor și nu au răspuns în mod adecvat pentru a proteja demnitatea solicitanților individuali împotriva atacurilor homofobe”.

CEDO concluzionează că autoritățile nu și-au îndeplinit obligația pozitivă de a investiga în mod eficient dacă abuzul verbal îndreptat către solicitanții individuali a constituit o infracțiune motivată de homofobie. Procedând astfel, „autoritățile și-au arătat propriile prejudecăți față de membrii comunității LGBT,” se mai precizează în hotărârea care încadrează întreruperea evenimentului din 20 februarie 2013 drept încălcare a dreptului Asociației ACCEPT și a comunității LGBTI la libertatea de întrunire pașnică garantat de articolul 11 al Convenției.

Soluţia pe care a dat-o Curtea vine să confirme faptul că manifestări ale urii de tipul celor care au avut loc la MŢR, precursoare ale campaniei urii de la referendumul din 2018, nu pot scăpa neinvestigate şi nepedepsite.

Iustina Ionescu, avocata care a reprezentat partea câștigătoare la CEDO

Hotărârea este a doua pe care o dă Curtea Europeană a Drepturilor Omului în ultimele 6 luni în legătură cu încălcarea drepturilor omului pentru comunitatea LGBTI din România, pe lângă cea privind cazul a două persoane transgender, acesetora fiindu-le încălcat dreptul la viață intimă și de familie. Decizia din 1 iunie este prima în care CEDO constată că autorităţile române nu şi-au îndeplinit obligaţiile legale ca urmare a prejudecăţilor împotriva comunităţii LGBT.

Au trecut deja 8 ani de atunci fără mari schimbări, iar lucrurile par că merg din ce în ce mai rău. De atunci am trecut prin coșmarul referendumului pentru familie (2015 -2018). În cei trei ani cât a durat dezbaterea pe tema unor drepturi pe care oricum nu le aveam, am văzut zilnic în social media sau în articole o avalanșă de ură, oameni care ne îndemnau să ne sinucidem, să plecăm din țară care ne comparau cu teroriști și criminali…

Alecs Cândea, petentă la CEDO, participantă la incidentele din 2013

Dezia este importantă dintr-un motiv cât se poate de simplu, spun petenții: aduce cu sine o recunoaștere a demnității umane și a dreptului comunității LGBTQ de a exista pur și simplu, atât în spațiul public, cât și în acela privat, de a trăi laolaltă cu semenii lor, de a se bucura de respect și bunătate din partea celor din jur și de a fi fericiți. Fix ca oricine altcineva.