Strategia naţională şi Planul de acţiuni aferent pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură a fost adoptată de către Guvernul României. Elaborarea documentului a implicat 20 de instituții naționale timp de 2 ani, iar prin adoptarea sa se vor corela eforturile sectoriale din educaţie, cultură, justiție, afaceri interne și externe.

Incidente violente, precum atacurile împotriva Muzeului Evreiesc din Bruxelles (2014), a magazinului kasher din Paris (2015), a sinagogii din Copenhaga (2015), a sinagogii din Pittsburg (2018), a sinagogii din Halle (2019), precum și confruntările violente din Charlottesville (2017), atacul rasist din Hanau (2020) și altele, au șocat opinia publică mondială în ultimii ani. Menționată la începutul anului de către Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu (care a subliniat în acest context obligația față de tinerele generații de a lupta împotriva acestor manifestări), Strategia națională a fost în final adoptată de către Executiv.

Practic, România, începând de astăzi, are o Strategie naţională, are un plan de măsuri concrete, cu finanţări, cu termene clare. Această Strategie vine ca urmare a unui context internaţional şi a unor realităţi interne. România se alătură unui număr de state membre care au adoptat, până acum, astfel de documente strategice.

Alexandru Muraru, consilier onorific al premierului, reprezentant special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi a Xenofobiei

Fiind prima Strategie națională în acest domeniu, documentul își propune să realizeze o corelare a eforturilor sectoriale menite să prevină și să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură, prin:

• îmbunătățirea colectării de date despre aceste fenomene în România;
• evaluarea legislației actuale pentru identificarea eventualelor lacune și pregătirea unor propuneri pentru acoperirea acestora;
• evaluarea programelor de formare profesională a actorilor implicați în procesul de prevenire și combatere a antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură (ofițeri de poliție, procurori, judecători) și actualizarea acestor programe dacă va fi cazul;
• evaluarea programelor școlare actuale și modernizarea acestora;
• dezvoltarea unor programe culturale pilot menite să prevină proliferarea acestor fenomene în societatea românească;
• intensificarea implicării României în eforturile internaționale menite să combată antisemitismul, xenofobia, radicalizarea și discursul instigator la ură.

În România, deși nu au fost înregistrate acte de violență care să conducă la pierderea de vieți omenești, există riscul ca pe viitor să existe o creștere a faptelor asociate antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și mai ales a discursului instigator la ură, care se propagă în mod accelerat mai ales pe rețelele de socializare. Autoritățile din România au luat deja o serie de măsuri menite să contracareze riscurile în acest sens. Aceste măsuri cuprind:

• adoptarea unui cadru legislativ pentru combaterea antisemitismului, negării și distorsionării Holocaustului,
• utilizarea memorializării pentru predarea istoriei Holocaustului în România,
• introducerea unor programe școlare menite să stimuleze toleranța și să prezinte elevilor români istoria Holocaustului,
• dezvoltarea unei rețele naționale pentru prevenirea atrocităților,
• adoptarea unor strategii naționale pentru comunitatea romă,
• utilizarea unor mecanisme administrative și juridice pentru combaterea discriminării în România,
• precum și prin implicarea în inițiativele internaționale menite să combată antisemitismul, negarea și distorsionarea Holocaustului, prevenirea și combaterea terorismului.

Necesitatea adoptării unei astfel de Strategii este dată și de faptul că există semnale de îngrijorare lansate de societatea civilă cu privire la implementarea cu sincope, în anumite cazuri, a legislației din domeniu, precum și cu privire la necesitateaactualizării programelor educaționale, care determină necesitatea unei evaluări a instrumentelor actuale și stabilirii modalităților de a moderniza setul de instrumente de care dispune societatea românească pentru a preveni și combate aceste fenomene.