Pe lângă greutățile privind sănătatea, siguranța locului de muncă și stress-ul privind îmbolnăvirea în ultimul an de când pandemia de COVID-19 a fost declarată în lume, părinții din România se confruntă cu o altă dificultate: școala online. Conform unei cercetări al cărei rezultate au fost prezentate de organizația Salvați Copiii această sintagmă nu presupune doar o schimbare temporară a obiceiului de predare și învățare, ci costuri suplimentare ascunse ale educației care lovește preponderent copiii vulnerabili aflați deja într-o situație defavorizată.

Într-o cercetare privind costurile ascunse ale educaţiei, organizația Salvați Copiii România concluzionează că mai mult de două treimi din populaţia oraşului Petrila trăieşte în condiţii de marginalizare socio-economică, fapt care expune copiii la riscuri crescute de neparticipare şcolară, mai ales în contextul în care educaţia s-a derulat preponderent online, necesitând costuri financiare suplimentare din partea părinţilor.

Astfel, în primul an de pandemie, învăţământul derulat online a generat categorii noi de costuri, precum achiziţia de laptop/tabletă, telefon mobil sau echipamente periferice. Toate aceste echipamente se traduc într-un cost mediu de 5.800 lei pe familie, arată datele anchetei sociologice derulate de organizație.

95% dintre părinţi afirmă că au suportat costuri ascunse ale educaţiei

Acest aspect este important pentru că numeroasele costuri ascunse ale educației restricționează accesul copiilor vulnerabili la școală. Conform rezultatelor unui sondaj de opinie realizat de Salvaţi Copiii, în luna februarie 2021, pe un eşantion neprobabilistic, în rândul părinţilor care au cel puţin un copil în sistemul public de învăţământ preuniversitar, s-a constatat că adaptarea la noua situaţie, pe fondul pandemiei de COVID-19, se traduce în noi categorii de costuri şi în modificări în valoarea şi incidenţa celor subliniate de studiile anterioare ale organizaţiei.

1. Serviciile de tip Şcoală după şcoală cresc ca incidenţă comparativ cu perioada pre-pandemică, de la aproximativ 10% în 2018 la 20%, creştere cel mai probabil generată de necesitatea părinţilor care nu au putut lucra de acasă de a suplini închiderea fizică a şcolilor. De asemenea, costul mediu pentru cei care accesează acest tip de servicii este de aproximativ 4.200 de lei, o valoare dublă comparativ cu anul 2018.
2. Procesul educaţional online a generat categorii noi de costuri, precum achiziţia de laptop / tabletă, telefon mobil sau echipamente periferice. Toate aceste echipamente se traduc într-un cost mediu de 5.800 lei/ familie. 7 din 10 părinţi care au răspuns la chestionar au făcut cel puţin o achiziţie de astfel de echipamente.
3. Meditaţiile au scăzut de pe primul loc ca importanță în clasamentul costurilor. Dacă în trecut reprezentau categoria cea mai importantă de cost, ca sumă plătită, acum coboară pe locul al treilea, cu aproximativ 2.500 lei în medie, fiind depăşită de costuri emergente sau care au crescut puternic în pandemie.
4. Fondul clasei şi al şcolii, definite exclusiv ca prestaţii obligatorii, nu scad ca incidenţă, comparativ cu perioada pre-pandemică. Fondul şcolii este o contribuţie obligatorie pentru 13% dintre părinţi. Majoritatea celor care achită acest fond afirmă că nu primesc chitanţă. În mod surprinzător, această contribuţie a rămas, ca incidenţă, la un nivel similar cu perioada pre-pandemică, în 2018 studiile Salvaţi Copiii estimând că acest fond este obligatoriu pentru 13% dintre părinţi.

Părinţii din România estimează că au plătit, în medie, sensibil mai mult decât în 2018 pentru educaţia copiilor lor deși aceasta s-a desfășurat preponderent în 2020 acasă. În această perioadă costul mediu alocat și serviciilor de tip Şcoală după şcoală s-a dublat, astfel încât nu doar părinții cu venituri reduse și-au văzut costurile privind educația copiilor crescute ci și cei care investeau suplimentar în programe post-școală.