Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) reacționează la declarațiile ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, privind modificarea structurii anului şcolar 2021- 2022, dar şi prelungirea duratei cursurilor pentru anul şcolar 2022-2023. Poziția organismulu reprezentativ al elevilor din România este aceeași din februarie cursurile să înceapă pe data de 6 septembrie 2021 şi să se încheie pe data de 4 iunie 2022.

Consiliul Naţional al Elevilor a atras atenţia, încă din luna februarie a acestui an, cu privire la faptul că structura anului şcolar 2021-2022 este dezechilibrată şi nejustificată, fiind aprobată fără un proces de consultare reală a partenerilor de dialog social. Ne bucurăm să vedem că Ministerul Educaţiei a decis să revină asupra acestei măsuri, fiind dispus să asculte viziunea tuturor actorilor implicaţi în actul educaţional, menționează elevii prin intermediul unui comunicat de presă.

Poziția CNE privind începerea cursurilor pe data de 6 septembrie 2021 şi încheierea lor la 4 iunie 2022 se bazează pe faptul că această structură este „mai echilibrată, atât în ceea ce priveşte numărul de săptămâni (16/18, în loc de 14/20), cât şi în ceea ce priveşte numărul mai redus de zile pe care elevii sunt nevoiţi să le petreacă la şcoală în timpul verii”. Este menționată vara în acest context pentru că temperaturile din sălile de clasă creează un disconfort termic puternic, majoritatea școlilor nedispunând de aparate de climatizare.

Consider că este prematur să discutăm acum despre măsurile aferente anului şcolar 2022-2023, în contextul în care, la acest moment, există multe semne de întrebare cu privire la anul şcolar ce va începe în toamna acestui an.

Rareş Voicu, preşedinte, Consiliul Naţional al Elevilor

În ceea ce priveşte prelungirea duratei cursurilor începând cu anul şcolar 2022-2023, considerăm că Ministerul Educaţiei are datoria de a trata cu prioritate, înaintea oricărui alt aspect, planurile-cadru pentru liceu, care vor redefini arhitectura curriculară a întregului sistem.

Elevii mai atrag atenția că cercetările din domeniul ştiinţelor educaţiei arată că nu există o legătură consistentă şi bine definită între creşterea numărului de zile pe care elevii le petrec la şcoală şi rezultatele pe care aceştia le obţin la testările internaţionale de tip PISA. Numărul de zile de cursuri nu reprezintă o variabilă decisivă atunci când vine vorba de performanţa academică a elevilor, subliniind că atunci când Ministerul Educaţiei elaborează politici educaţionale, să aibă în vedere cu precădere calitatea actului educaţional (formarea resursei umane, modificarea arhitecturii curriculare etc.), măsurile privind numărul de zile de şcoală fiind subsecvente celor de mai sus.