Amnesty International: pandemia de COVID-19 i-a lovit cel mai tare pe cei opresați datorită deceniilor de inegalități, neglijare și abuz
Pandemia globală de coronavirus a dezvăluit moștenirea teribilă a politicilor publice deliberat divizive și distructive care au perpetuat inegalitatea, discriminarea și opresiunea, și au deschis în cele din urmă calea devastării provocate de COVID-19, precizează Amnesty International în raportul său anual.
Lucrătorii din domeniul sănătății, lucrătorii migranți și cei din sectorul informal, mulți în fruntea luptei cu pandemia de coronavirus, au fost trădați de sistemele de sănătate neglijate și de sprijinul economic și social neuniform. Răspunsul la pandemia globală a fost subminat în continuare de liderii guvernamentali și de Stat care au exploatat fără milă criza și s-au folosit de COVID-19 pentru a lansa noi atacuri împotriva drepturilor omului.
Raportul Amnesty International 2020/21: Statutul drepturilor omului din lume privește situația din 149 de țări și oferă o analiză cuprinzătoare a tendințelor drepturilor omului la nivel global în anul trecut. În cadrul acestui document, organizația îi descrie pe cei deja cei mai marginalizați, inclusiv femeile și refugiații, drept cei care au purtat greul pandemiei, ca rezultat al deceniilor de decizii politice discriminatorii de pretutindeni.
Ne confruntăm cu o lume în dezordine. În acest moment al pandemiei, chiar și cei mai amăgiți lideri s-ar lupta să nege că sistemele noastre sociale, economice și politice sunt stricate.
Agnès Callamard, noul secretar general al Amnesty International
COVID-19 a înrăutățit situația deja precară a refugiaților, a solicitanților de azil și a migranților din multe țări, prinzându-i pe unii în lagărele mizerabile, întrerupând proviziile vitale sau precipitând controalele la frontiere care i-au lăsat pe mulți blocați. Raportul celor de la Amnesty evidențiază o creștere semnificativă a violenței bazate pe gen și în familie, cu multe femei și persoane LGBTI care se confruntă cu bariere sporite în calea protecției și sprijinului din cauza restricțiilor privind libertatea de circulație. De asemenea, a fost observată lipsa mecanismelor confidențiale pentru ca victimele să raporteze violența în timp ce sunt izolate cu agresorii și capacitatea redusă sau suspendarea completă a acestor tipuri de servicii de asistență pe durata pandemiei.
Autoritățile au mai adoptat în anul trecut legislație care incriminează comentariile legate de pandemie. Unii lideri au făcut un pas mai departe, folosind pandemia drept instrument pentru a cenzura opoziția și criticile care nu aveau legătură cu virusul, comițând astfel alte încălcări ale drepturilor omului în timp ce presa mondială era preocupată cu cifrele cazurilor de infectare. De exemplu, în India, premierul Modi a reprimat în continuare activiștii societății civile, inclusiv prin etichetarea grupurile drept teroriste și intrând abuziv în casele și sediile organizațiilor neguvernamentale.
Proteste împotriva nedreptăților
Politicile regresive au inspirat mulți oameni să se alăture luptelor de lungă durată, așa cum au fost protestele Black Lives Matter din Statele Unite, protestele #End SARS din Nigeria sau forme noi și creative de protest, precum greve climatice virtuale.
Raportul detaliază multe victorii importante pe care activiștii pentru drepturile omului au contribuit la obținerea în 2020, în special în ceea ce privește violența de gen. Acestea includ o nouă legislație pentru combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor din Kuweit, Coreea de Sud și Sudan și dezincriminarea avortului în Argentina, Irlanda de Nord și Coreea de Sud.