Reformularea priorităţilor de reformă ale domeniului Cercetării, Dezvoltării şi Inovării din Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) pe baza unei fundamentări riguroase este solicitată de Asociația „Ad Astra”. Consultarea cercetătorilor de vârf din Romania şi din diaspora românească este cerută în acest sens.

Asociaţia „Ad Astra” a cercetătorilor români îşi exprimă disponibilitatea de a sprijini forurile tutelare ale CDI în formularea riguroasă şi bine fundamentată a reformelor prioritare. În prezent cercetătorii constată cu îngrijorare că noul Guvern se îndepărtează tot mai mult de prevederile Programului de guvernământ privind redresarea/stimularea sistemului naţional de Cercetare – Dezvoltare şi Inovare (CDI).

În loc să ne îndreptăm spre ţinta promisă de 2% din PIB până în 2024 (1% finanţare publică + 1% finanţare privată), observăm că bugetul CDI pentru acest an este chiar mai mic în comparaţie cu cel de anul trecut, precizează cei de la „Ad Astra”. Odată cu adoptarea pe data de 10 februarie 2021, de către Parlamentul European, a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, conceput pentru a ajuta statele membre să combată efectele pandemiei de COVID-19, și speranțele comunităţii ştiinţifice atât din România, cât si din celelalte ţări ale Uniunii Europene au crescut.

În timp ce aflăm că, prin acest nou Mecanism, multe ţări europene îşi dublează sau chiar îşi triplează sumele alocate CDI, remarcăm din recentul document publicat pe pagina web a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene că Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) alocă doar suma de 510 milioane euro din totalul de 41 miliarde euro, deşi solicitarea ministrului de resort a fost de 2 miliarde euro.

Din păcate, lucrurile însă nu se opresc aici, cercetătorii menționând că lectura documentului PNRR oferă o imagine haotică, „lipsită total de profesionalismul necesar formulării cerinţelor şi priorităţilor majore ale sistemului naţional de CDI.” Este oferită în acest sens:

• precizarea de la pagina 42 din subcapitolul „Componenta III.4 Cercetare, Dezvoltare şi Inovare” constatăm că doar Institutele Naţionale de Cercetare şi Dezvoltare ar trebui să fie reorganizate, dar nu se menţionează nimic despre Institutele de Cercetare ale Academiei Române şi nici despre modalitatea de evaluare, monitorizare şi recunoaştere/bonificare a activităţii de cercetare in Universităţi.
• tot la acest subcapitol, aflăm că printre marile priorităţi ale CDI din România sunt doar „acumulatorii de litiu”, „hidrogen verde”, „microelectronica”, „economia circulara pe baza de lână sau textile”, „bancă de gene vegetale” şi „medicina genomică”, elemente aleatorii, dar în acelaşi timp ţintite prin gradul lor de specificitate, în contextul în care România traversează cu greu o perioadă de pandemie şi cercetarea este puternic afectată atât de subfinanţare, cât şi de lipsa reformelor de fond.
• la pagina 107 aflăm că, de fapt, reformele pentru „III.4 „Cercetare, Dezvoltare şi Inovare:” sunt de fapt altele decât cele menţionate la pagina 42, iar din cele 7 reforme menţionate aici, doar una singura face parte din cele prezentate la pagina 42.

Solicitări la Guvern pentru transparența documentelor de fundamentare

În situaţia descrisă mai sus, Asociaţia „Ad Astra” solicită Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene publicarea documentelor de fundamentare care au stat la baza reformelor CDI menţionate în documentul PNRR. Reprezentanții cercetătorilor cer, de asemenea, să fie precizate:

• argumentele care au stat la baza formulării acestor priorităţi,
• potenţialul lor existent în prezent în domeniile prioritare,
• gradul de noutate a acestora şi perspectiva ca o eventuală finanţare a acestora să fie rentabilă.

De asemenea, se solicită ca Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene să precizeze cuantumul sumelor (din totalul de 510 milioane euro) care sunt, de fapt, destinate cheltuielilor de cercetare-dezvoltare, aşa cum sunt ele încadrate de Manualul Frascati şi în consecinţă, sunt (sau ar trebui sa fie) raportate în statistici. Aceste cheltuieli nu ar trebui sa includă cheltuieli cu activităţi administrative (cum ar fi unele reforme), evaluările, cheltuielile de comercializare, proiectare, transfer tehnologic, şi altele asemenea, pe care ar fi focalizate formulările propuse.