România rămâne, prin politicienii săi de vârf, în „zona gri” a drepturilor persoanelor LGBTIQ și a deciziilor privind viitorul UE

Un moment important în materie de drepturi egale pentru toți oamenii a avut loc săptămâna trecută. În 11 martie, Parlamentul European a votat pentru adoptarea unei rezoluții care declară Uniunea Europeană zonă de libertate a persoanelor LGBTIQ. Deși decizia are impact politic semnificativ, mai ales pentru partidele de guvernământ din Polonia sau Ungaria, și în ciuda faptului că România a fost menționată în lunga listă de exemple negative -alături de Statele Membre menționate anterior- pentru care o astfel de decizie la nivel european este necesară, niciun politician de vârf din România nu a menționat hotărârea din PE. Ca și cum nu există tema pentru cetățenii din această țară, de parcă nu în 2018 a fost organizat un Referendum pentru restrângerea drepturilor omului, iar Curtea de Justiție a UE nu s-a pronunțat deja tot din 2018 împotriva României în cazul Coman!


Cu 492 de voturi pentru, 141 împotrivă și 46 de abțineri, Rezoluția 2021/2557(RSP) ia act de multiplele încercări din Uniune pentru îngrădirea drepturilor persoanelor LGBTIQ și subliniază că acestea sunt drepturi ale omului, iar egalitatea de tratament și nediscriminarea sunt drepturi fundamentale consacrate în tratatele și în Carta UE și ar trebui respectate pe deplin. Astfel, se:

  1. declară Uniunea Europeană o „zonă de libertate a persoanelor LGBTIQ”;
  2. condamnă toate formele de violență sau discriminare împotriva persoanelor pe criterii de sex sau de orientare sexuală; condamnă în termenii cei mai categorici asasinarea lui David Polfliet, pe motive vădit homofobe, în Belgia;
  3. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție guvernelor și parlamentelor statelor membre, Consiliului, Comisiei, Comitetului European al Regiunilor și Comitetului Economic și Social European.

Chiar dacă nu prezintă nicio măsură concretă pentru îndeplinirea practică a acestor declarații, reprezentanții Parlamentului European adaugă la presiunea pusă pe țările membre care ignoră drepturile persoanelor LGBTIQ. Rezoluția este bazată pe principiile drepturilor și libertăților din Uniunea Europeană, printre care dreptul la egalitatea de șanse, la nediscriminare și la libera circulație.

Prin actul Parlamentului European se reafirmă interzicerea discriminării de orice fel

…bazată pe motive precum sexul, rasa, culoarea, originea etnică sau socială, caracteristicile genetice, limba, religia sau convingerile, opiniile politice sau de orice altă natură, apartenența la o minoritate națională, averea, nașterea, un handicap, vârsta sau orientarea sexuală, așa cum este menționat în Carta Drepturilor fundamentale a UE.

Încercăm să asigurăm cadrul pentru siguranța și egalitatea de șanse a persoanelor LGBTIQ, să le permită să participe pe deplin în societate și să-și atingă adevăratul potențial.

Helena Dalli, Comisara Europeană pentru egalitate

Rezoluția vine ca răspuns la atitudinile discriminatorii în Polonia și Ungaria. Începând din 2019, în Polonia există orașe și regiuni care se declară „libere de [ideologia] LGBTIQ”, în care persoanele din comunitatea LGBTIQ sunt discriminate cu încurajarea autorităților. Măsuri discriminatorii s-au luat în ultimii ani și în Ungaria. Este menționată în sens negativ și România care în iunie 2020 a adoptat un proiect de lege pentru interzicerea activităților care vizează abordarea teoriei identității de gen în contexte educaționale, însă faptul că o decizie a Curții Constituționale a respins legea arată că un sistem eficace de echilibru al puterilor în statele membre în ceea ce privește statul de drept și democrația sunt esențiale pentru protecția drepturilor persoanelor LGBTIQ.

România a rămas repetentă la a-și respecta cetățenii LGBTIQ

Organizațiile pentru drepturile omului și ale persoanelor LGBTIQ din țară au salutat decizia forului european și au tras atenția cu această ocazie că România este printre ultimele 7 țări din Uniunea Europeană care nu recunosc sub nicio formă cuplurile gay, fie că vorbim de căsătorii sau de parteneriate civile. Cazul Coman vs România, în care Adrian Coman și Robert Hamilton cereau recunoașterea pe teritoriul României a parteneriatului lor, și încheiat în 2018 cu o decizie favorabilă din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), nu a fost pusă în aplicare nici până astăzi!

Politicienii cu funcții înalte în România s-au uitat în altă parte

Cu subiecte de altă natură ocupându-le timpul, toți reprezentanții conducerilor partidelor parlamentare (de la PNL, USR PLUS, UDMR, respectiv PSD și AUR) nu au abordat, nici măcar în treacăt, Rezoluția forului european, deși unii au publicat mesaje pe Facebook despre multe lucruri nici pe jumătatea semnificației actului adoptat de Parlamentul European.

Președintele Klaus Iohannis a fost și de această dată absent din discuția privind drepturile omului și mai ales drepturile minorităților. Liberalul a fost prins după 8 martie în discuții cu „Prim-ministrul și cu membri ai Guvernului despre prioritățile noastre și despre investițiile care trebuie începute”, iar de atunci este absent de pe canalele de comunicare, apărând abia pe 15 martie cu un mesaj transmis prin comunicat de presă pentru Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.


Deși decizia CJUE în cazul Coman stă neaplicată pe masa Guvernului, prim-ministrul Florin Cîțu vorbește în preajma zilei rezoluției despre dozele de vaccin produs de BioNTech-Pfizer care ar urma să ajungă în România, despre dezbaterea legată de vaccinul AstraZeneca, precum și Vinerea Verde (12 martie).


După întâlnirea din 9 martie cu reprezentanții Confederației Patronale Concordia, Ludovic Orban este preocupat cu o altă întâlnire (pe 12 martie) cu reprezentanții OMV Petrom. Drepturile omului și ale persoanelor LGBTIQ se pare că nu sunt pe agenda sa.

În cursul zilei de miercuri, 17 martie, președintelui Camerei Deputaților i-a fost solicitată părerea despre Rezoluția PE, acesta declarând că respectă „drepturile fiecărui cetăţean, inclusiv dreptul de a avea orice orientare doreşte. Pe de altă parte, eu sunt un susţinător al familiei tradiţionale şi este cunoscută această politică a mea.”


Nici vicepremierul Dan Barna nu prezintă vreo impresie legată de Rezoluția PE, fiind ocupat cu o invitație la DLAF și evenimentul Vinerea Verde, unde recunoaște că nu este prima dată când merge pe jos la locul de muncă.


Deși în trecut a avut poziționări publice din acest domeniu, Dacian Cioloș nu are de această dată nimic de spus de la Bruxelles. Între a-i lua apărarea ministrului Voiculescu în 10 martie și selecția transparentă a Guvernatorului ARBDD în Deltă pe 12 martie, culminând cu un interviu la Digi24 pe 14 martie, nu a găsit un moment potrivit ca să posteze ceva despre actul privind libertățile persoanelor LGBTIQ.


Reprezentantul UDMR ne informa de lansarea în 11 martie a unei informări săptămânale privind activitatea reprezentanților Uniunii din Guvern, urmată de vizita lui Kelemen Hunor în Ungaria, lecturile domnului vicepremier sau pregătirile pentru 15 martie, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.


Marcel Ciolacu, între atacurile la adresa lui Claudiu Năsui pe 11 martie, cele împotriva lui Florin Cîțu pe 12 martie și vizita la singura fermă de bivolițe rămasă în zona Făgărașului din 13 martie nu are, nici el, vreo comunicare pe marginea acestui subiect.

La momentul scrierii acestui articol, Asociația MozaiQ a luat act de recentele declarații ale liderului PSD are într-un interviu pentru G4 Media s-a pronunțat împotriva căsătoriilor gay și a parteneriatelor civile pentru cuplurile gay din România. „În încercarea de a justifica votul pro-LGBT al europarlamentarilor PSD cu privire la rezoluția Parlamentului European pe tema UE-zonă de libertate LGBT, Ciolacu continuă linia homofobă a PSD, care încearcă să-i păcălească pe partenerii europeni privind reforma partidului, iar în paralel să apese pedala conservatoare acasă.


Cu toate că are o activitate intensă în online, reprezentantul AUR are cu totul alte preocupări: de la motivația din spatele donării salariului (indemnizației ar fi fost corect spus), susținerea unor proteste în Gorj, vaccinul AstraZeneca, cruci pe catedrala ortodoxă din Timișoara, uciderea porcilor din cauza pestei, repectiv steaguri în culorile Ungariei în orașul Sfântu Gheorghe, parlamentarul George Simion nu scrie nici măcar un cuvânt despre ce s-a întâmplat în Parlamentul European.

Viitorul trasat pe lângă factorii politici și de decizie din România

Conservatorismul prudent al utimilor 15 ani simbolizat de Angela Merkel și Uniunea Creștin-Democrată (CDU) începe să-și piardă poziția de conducere în politica din Germania, fiind depășit de mesajul și soluțiile ecologiștilor, social-democraților, sau populiștilor xenofobi de extremă dreaptă. Neîndeajuns de pregătit pentru timpurile și provocările actuale, acest tip de politică va păși încet în afara cadrului decizional, așa cum s-a mai petrecut în Italia cu disoluția Creștin Democrației (DC) la începutul anilor 90 dar și în România la începutul anilor 2000 cu PNȚCD.

Chiar dacă deocamdată nici Macron și întreaga sa tentativă de Renaștere a Europei, sau varianta din România reprezentată de USR-PLUS, nu par să aibă câștig de cauză, aceștia măcar încearcă să se miște în direcția bună. Per ansamblu însă, pare că și în aceste vremuri, viitorul Europei să fie trasat pe lângă urechile, ochii și gura factorilor politici și de decizie din România. Aceștia alegând de fapt, în numele tuturor cetățenilor, să rămânem nu doar în „zona gri” dar și la coada deciziilor europene.