Acțiunile de protestele din Myanmar împotriva loviturii de stat dată de către armată la începutul lunii nu au încetat, iar arestările abuzive de la domiciliul manifestanților se derulează în continuare, generalii care s-au pus în fruntea Statului închizând chiar internetul pentru a nu mai putea fi filmați în direct în timpul acestor represalii.

---

Azi-noapte au tăiat internetul în Myanmar, ca să nu facă oamenii live-uri pe Facebook în timp ce soldații le sparg ușa și îi saltă pentru participarea la proteste, precizează Casa Jurnalistului din România. Tancuri și alte vehicule blindate au intrat în orașe și au ocupat pozițiile în care s-au desfășurat manifestații în ultimele două săptămâni. Dar protestatarii au umplut și în aceste zile străzile, au înconjurat tancurile și au lipit pe ele mesaje împotriva armatei.

Sute de mii de oameni protestează și milioane participă la campania de nesupunere civică.

Junta militară a suspendat drepturile civile și a emis mesaje amenințătoare, dar soldații de pe stradă nu au tras deocamdată cu muniție de război în protestatarii pașnici, așa cum au făcut în 2007 și 1988. Aceștia au folosit, însă, gloanțe de cauciuc și au fost însoțiți de polițiști care trăgeau cu praștia în cei care filmau de la balcoane abuzurile.

În ciuda cenzurii, imaginile de la proteste se viralizează pe Facebook, care e folosit de jumătate din populație și a blocat conturile generalilor. Pe de altă parte, Ministerul Informației a avertizat jurnaliștii că pot fi urmăriți penal dacă folosesc termenii „juntă militară” sau „lovitură de stat”.

În replică, hackeri protestatari au spart un site de “știri oficiale” și au scris în loc: „Vrem democrație! Respingeți lovitura de stat! Justiție pentru Myanmar!” Între timp, multe dintre mesajele postate pe Twitter de localnici se termină cu replica:“Suntem în pericol.”

Armata din Myanmar a preluat puterea pe 1 februarie printr-o lovitură de stat împotriva guvernului ales democratic.

În vârstă de 75 de ani, și cu 15 ani de arest la domiciliu impus de armată până în 2010, laureata premiului Nobel pentru Pace, Aung San Suu Kyi, care era șefa guvernului în momentul loviturii de stat a fost reținută împreună cu alți lideri ai partidului ei, Liga Națională pentru Democrație (NLD). A fost și rămâne adepta non-violenței ca acțiune politică. Din 2016 Aung San Suu Kyi ocupă funcția echivalentă unui prim-ministru. Poziția sa internațională a fost afectată după ce sute de mii de rohingya au fost obligați să se refugieze din calea operațiunilor criminale ale armatei în statul Rakhine din vestul Myanmar în 2017.

Liniile telefonice către capitala Nay Pyi Taw și principalul centru comercial din Yangon au fost tăiate, iar televiziunea de stat a fost întreruptă. Din primele zile serviciile de date și telefonie prin internet mobil, în special cele din preajma sediului NLD, au fost întrerupte sau conectivitatea a scăzut dramatic. Detențiile și arestările sunt încă efectuate și astăzi împotriva oricărei persoane care se opune.

Militarii conduși de Min Aung Hlaing au motivat acțiunea lor ca răspuns la „frauda electorală”, declarând starea de urgență pentru un an de zile. Lovitura de stat a fost efectuată înainte ca Parlamentul să își înceapă lucrările pentru prima dată de la alegerile câștigate de NLD în 8 noiembrie 2020, cu 83% din voturi. Acest scrutin este al doilea de când armata a fost de acord în 2011 să facă tranziția de la junta militară la democrație parțială. În 1990, aceeași juntă militară a convocat alegeri generale multi partinice, care au fost câștigate de NLD cu 59% din voturi, echivalând cu 80% din locurile din Parlament, însă rezultatele au fost anulate de către militari și armata a refuzat atunci să predea puterea.

ONU, SUA, Australia s-au pronunțat pentru renunțarea planurilor armatei și respectarea voinței populare din Myanmar. Statele vecine, cum sunt India sau Singapore și-au exprimat grava îngrijorare privind situația ce se desfășoară, îndemnând toate părțile să lucreze pentru un rezultat pașnic. Multe voci susțin că presiunea internațională nu va da roade dacă nu se implică și China, vecinul de la nord.