Faptul că unele națiuni au gestionat criza pandemică de COVID-19 mult mai bine decât altele este un lucru cert. Un nou studiu arată că tipul de cultură a societății a reprezentat unul dintre factorii care au contribuit la succesul sau insuccesul managerierii crizei din ultimul an.

---

Noile cercetări coordonate de prof. Dr. Michele J Gelfand de la Departamentul de Psihologie, Universitatea din Maryland (SUA) arată că în ceea ce privește controlul răspândirii infecției cu coronavirus, culturile „mai strânse”, adică cele cu o mai mare aderență la normele sociale și măsuri disciplinare mai stricte, au ieșit câștigătoare. Autorii recunosc că strângerea sau relaxarea culturală nu este probabil singurul factor în modul în care țările au reacționat la COVID-19, dar îl consideră unul important.

Studiul finanțat de Oficiul de Cercetări Navale al Marinei SUA a fost publicat la sfârșitul lunii ianuarie. Se speră că rezultatele găsite pot ajuta guvernele în a controla virusul mult mai bine. Aceasta nu înseamnă neapărat aplicarea de măsuri mai stricte de carantină sau amenzi ridicate pentru nepurtarea măștii sau nepăstrarea distanțării fizice, ci faptul că intervențiile ar trebui să îi facă pe oameni să se simtă ca și cum ar fi în control. Iar comunicarea Guvernului este esențială în acest sens!

Abordare statistică în testarea teoriei „etanșeității” în 57 de țări pe parcursul anului 2020.

Pandemia de COVID-19 a oferit ocazia de a examina modul în care țările din întreaga lume răspund la aceeași amenințare colectivă care se întâmplă simultan. Comparativ cu SUA, Regatul Unit, Israel, Brazilia, Spania și Italia, cercetările Gelfand arată că locuri precum Singapore, Japonia, Coreea de Sud, China și Austria au culturi mult mai strânse, cu reguli mai stricte și pedepse pentru cei care deviază de la norme.

Singapore a fost, de asemenea, una dintre cele mai bune soluții de conținere a virusului. Recent s-a clasat pe locul 13 în lume pentru răspunsul său la COVID-19. În octombrie 2020, o analiză statistică arată că această națiune se confruntă cu aproape 10.000 de cazuri la milion de oameni și doar 5 decese la milion de oameni. În același timp, Brazilia și SUA au înregistrat peste 24.000 de cazuri la milion de oameni și aproximativ 700 de decese la milion.

Desigur, nu toate culturile libere au fost ineficiente în a controla virusul. Noua Zeelandă, spre exemplu, s-a dovedit a fi excepția de la regula generală, probabil pentru că guvernul avea mesaje foarte puternice și consistente în care oamenii au avut încredere. Și este demn de remarcat faptul că există și alte locuri cu o „etanșietate” culturală, cum ar fi India și Botswana, care nu s-au descurcat la fel de bine pe cum ar fi fost așteptat.

Combaterea unei boli infecțioase necesită ca o națiune să adopte cu ușurință cooperarea și coordonarea pe scară largă și să respecte cu strictețe regulile. Toate acestea sunt trăsături care lipsesc în culturile mai relaxate, mai libere.

La nivelul lunii octombrie 2020, acele națiuni care au obținut cele mai mari rezultate la niveluri de „relaxare” culturală au raportat de aproape 5 ori mai multe cazuri de COVID-19 și de aproape 9 ori mai multe decese. Acest lucru a fost adevărat chiar și atunci când s-a luat în calcul nedeclararea numărului real de cazuri, demografia, factorii geopolitici, migrația, ratele de vaccinare, experiența cu SARS, clima și multe altele.

Explicația vine din cercetări anterioare ale lui Gelfand, care a observat că națiunile mai strânse au experimentat mai multe amenințări externe colective -cum ar fi războiul, dezastrele naturale, foametea sau bolile- și astfel aceste culturi au dezvoltat un accent pe colectiv și o toleranță scăzută la nerespectarea regulilor pentru a supravieţui. Astfel, ei sunt mai bine pregătiți pentru criza actuală.

Comunicarea coordonată, clară și consecventă a riscurilor ar putea fi, prin urmare, deosebit de importantă în țările mai libere în timpul unei crize colective.

La începutul pandemiei, țările mai relaxate ar putea tinde să îmbrățișeze un sentiment de optimism nerealist, având în vedere lipsa lor de experiență în amenințările colective, sugerează studiul. Acest lucru, la rândul său, ar putea reduce nivelul fricii în rândul publicului, făcându-i mai puțin probabil să respecte reguli de mascare și distanțare socială!

Folosind datele dintr-un sondaj separat din 22 de țări, Gelfand și colegii ei au descoperit că persoanele care trăiesc în culturi mai libere erau mult mai puțin îngrijorate de contractarea COVID-19 decât persoanele care trăiesc în țări cu culturi mai etanșe, în ciuda șanselor lor mai mici de infectare.

Foto principal: Alari Tammsalu