Judecătoria Sectorului 3 București a decis că autorul unei cărți în care se nega Holocaustul va face închisoare. Sentința pronunțată în primă instanță, pe 4 februarie, reprezintă prima condamnare din România pentru negarea Holocaustului, legislația pe care și-au bazat magistrații hotărârea existând încă de la începutul anilor 2000.

Autorul cărții, Vasile Zărnescu, a publicat în 2016 volumul „Holocaustul – Gogorița diabolică – Extorcarea de `bani de holocaust`”, fiind însă cercetat penal la scurt timp după ce anunțase lansarea la o librărie din București. Evenimentul a fost anulat, iar organele au început ancheta și procesul care a durat 5 ani până la această

Încadrarea juridică s-a făcut având la bază Ordonanța de Urgență 31/2002, ratificată de Parlamentul României prin Legea 107/2006 și modificată prin Legea 217/2015, în care negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea Holocaustului sau efectele acestuia (inclusiv a celui din România) „prin orice mijloace, în public (…) se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.” Condamnarea la 1 an şi o lună închisoare, cu amînarea executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani, nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Reprezentantul Special al Guvernului României pentru promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și a Xenofobiei, deputatul Alexandru Muraru, consideră această decizie a instanței drept un mesaj foarte puternic al justiției, dar și un semnal de alarmă pentru România. Acesta subliniază că fenomenul de negare a Holocaustului și antisemitismul nu sunt o problemă a comunității evreiești, ci a întregii societăți.

Prima condamnare în România în această problemă reprezintă o probă pe care justiția o trece, în sfîrșit, după ce numeroase astfel de cazuri, investigate de parchete, s-au finalizat fără rezultat. În îndeplinirea mandatului de reprezentant Special al Guvernului, Muraru declară că va acționa în sensul promovării și susținerii de măsuri legislative și administrative, astfel încît cei însărcinați cu apărarea legii să cunoască și să-și însușească practici și modele europene relevante pentru a crea proceduri operaționale și pentru a consolida capacitatea de înțelegere a trăsăturilor specifice infracțiunilor de ură cu caracter antisemit.