„Arată-mi banii!” Cum ar trata Emil Boc campania de vaccinare dacă am fi într-un film de Hollywood
Revolta primarilor și nemulțumirea majoră față de finanțarea campaniei de vaccinare au ținut titlurile canalele de mass-media de la începutul săptămânii. Emil Boc (PNL), primarul municipiului Cluj-Napoca și președinte al Asociației Municipiilor din România, a ridicat din nou critici la adresa Guvernului condus de colegii săi de partid. De data aceasta, ținta a fost Ministerul Sănătății condus de Vlad Voiculescu (USR-PLUS) și faptul că printr-o ordonanță de urgență li s-ar fi solicitat administrațiilor locale să pună în funcțiune centrele de vaccinare. Prin toată media națională și locală, glasul lui Boc a răsunat, precum replica celebră a personajului Jerry Maguire în filmul cu același nume: arată-mi banii!
„Acea OUG redactată de Ministerul Sănătății spune că toată dotarea centrelor de vaccinare, toată plata care vizează personalul care operaționalizează centrele de vaccinare cade în sarcina administrației publice locale. Or, acest lucru din nou reprezintă o sfidare a administrațiilor locale, administrații cărora li se atribuie de către Guvern, prin Ministerul Sănătății, sarcini, fără să se aloce resurse financiare” a declarat Emil Boc. Acesta a început să și precizeze sumele necesare, între 3 și 5 milioane de euro doar pentru plata personalului.
Deputatul Adrian Wiener (USR PLUS): Administrațiile locale au responsabilitatea legală de a se implica în sănătatea publică.
Una dintre marile vulnerabilități ale campaniei de vaccinare este politizarea acesteia. Referitor la conflictul dintre Guvern/Ministerul Sănătății și autoritățile locale, deputatul de Arad care este ;i medic, Adrian Wiener, atrage atenția asupra obligațiilor legale pe care administrațiile locale le au, „dacă cele morale sunt mai greu de identificat.”
Legea Sănătății, lege organică care guvernează funcționarea sistemului public de sănătate din România, ar responsabiliza direct autoritățile locale în implicarea în sănătatea publică din România. Adică pe primari ca autoritate locală precum și bugetele locale pe care le administrează.
„Nu există o altă prioritate mai mare acum pentru comunitatea pe care o păstoriți. Nu puteți să afirmați public că aveți prioritățile dumneavoastră, inclusiv bugetare și că printre responsabilitățile LEGALE pe care le aveți, sănătatea publică și campania de vaccinare – prioritatea 0 a României acum – nu se regăsesc”, subliniază Adrian Wiener.
Doctorul arădean precizează că pentru plata resursei umane și ‘lanțul de frig’ pentru aprovizionarea cu vaccin fondurile erau asigurate și decontate oricum de Guvern!
„Nu puteți prioritiza în bugetul local dotarea minimală a câtorva încăperi pentru campania de vaccinare pentru că începe campania de plantat panseluțe și de angajat clientelă sau indiferent ce altceva v-ați propus?” a întrebat deputatul USR PLUS.
Paralela cu Jerry Maguire și situația din PNL
Când personajul principal încerca frenetic să-și salveze portofoliul de clienți, în timp ce toți ceilalți brokeri din firmă își mutau afacerile, acesta rostește strigă celebra replică în telefon, pentru a rămâne cu ultimul client care nu îl abandonase. Toată lumea din companie asistă la disperarea lui Jerry Maguire în timp ce țipa acele cuvinte. Care ar fi lecția sau mai bine zis paralela cu scena filmului de Hollywood?
În orice afacere sau organizație, trebuie să existe o disponibilitate de a te face de râs, de a striga pentru a obține ce doriți. Conform cu declarațiile oamenilor (înșiruite mai jos) din proximitatea protagoniștilor nu campania de vaccinare sau fondurile la dispoziție ar fi fost motivul real al „strigătului” lui Emil Boc. Ci ceva ce ține de politica partidelor vechi. Fostul premier în perioada 2008-2012, nefiind la prima „nemulțumire” de la instalarea Guvernului Cîțu (PNL), Boc remarcându-se cu critici aduse la adresa ultimei ordonanțe de urgență emisă în 2020, lucru ce nu s-a mai petrecut nici măcar după noaptea în care Guvernul Orban (PNL) a emis 25 de ordonanțe de urgență!
- Președintele PNL, Ludovic Orban -așa cum făcuse înaintea sa și președintele partidului social-democrat Liviu Dragnea în timpul guvernării PSD- spune că declarațiile polemice din interiorul coaliției de guvernare nu sunt binevenite și susține că dacă există opinii diferite între partenerii de guvernare cu privire la anumite subiecte, acestea trebuie discutate în interior și nu la televizor.
- Finanțarea orgănizarii și dotării centrelor de vaccinare anti-COVID nu ar fi însă motivul real, ci anumite numiri de oameni în poziții importante, cum ar fi șefa Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, Violeta Vijulie (PNL), precum a sugerat ministrul Voiculescu. Reprezentanta PNL ar fi răspuns la posibilitatea ei de părăsi funcția pe care o ocupa din octombrie 2020 prin faptul că „Nu e nicio problemă că plec de acolo. (…) Eu voi fi demnitar în altă instituție a României.”
- Deputatul de Cluj, Emanuel Ungureanu (USR PLUS), a susținut la rândul său că atacurile lui Emil Boc la Vlad Voiculescu ar veni de fapt după ce ministrul Sănătății l-a schimbat din funcție pe șeful Spitalului Județean Cluj, un apropiat al primarului municipiului Cluj-Napoca.
Asemeni situației dintre 2017 și 2019, când Guvernul era condus de altcineva decât președintele partidului care a oferit premierul, este foarte probabil ca și în PNL să înceapă bătăliile pentru conducere. În acest context, strigătul lui Emil Boc face parte din lupta pentru putere ce se pregătește?
Doar timpul va demonstra sau infirma acest lucru. Odată înlăturat de la șefia Executivului și rămas numai la conducerea Camerei Deputaților -asemeni lui Liviu Dragnea în urmă cu 4 ani- Ludovic Orban are toate șansele să piardă șefia partidului dacă mai mulți reprezentanți „cu greutate” în teritoriu ai PNL încep să ceară acest lucru. Chiar dacă nu s-au adus critici la adresa lui Orban, faptul că unul dintre acei oameni cu greutate politică din țară a început deja să-și manifeste vocea împotriva Guvernului indică o oarecare traiectorie a treburilor interne.
-
Pingback: [PRESA sub LUPĂ] Când vorbim despre irosirea funcțiilor publice și când nu? Cazul europarlamentarilor arădeni – Independentul