În cadrul lucrărilor din 16 decembrie a celei de-a 75-a sesiune a Adunării Generale ONU, printre multe puncte dezbătute și votate s-a numărat și proiectul de rezoluție privind combaterea glorificării nazismului, neonazismului și a altor practici care contribuie la alimentarea formelor contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranță conexă. Un număr de 51 de țări, printre care și România, s-au abținut, SUA și Ucraina fiind singurele care s-au opus. Cu toate acetea rezoluția a fost adoptată cu votul a 130 de state care fac parte din Organizația Națiunilor Unite.

În 2020, comunitatea internațională sărbătorește cea de-a 75-a aniversare a victoriei asupra nazismului în cel de-al Doilea Război Mondial. De asemenea și cea de-a 75 sesiune a Adunării Generale coincide cu cea de-a șaptezeci și cincea aniversare de la înființarea Tribunalului de la Nürnberg și adoptarea Cartei sale.

În concluziile plenarei în desfășurare în aceste zile la New York (SUA) este menționat faptul că Adunarea Generală a adoptat, printre alte rezoluții, și primul draft al proiectului de rezoluție privind combaterea glorificării nazismului, neo-nazismului și a altor practici care contribuie la alimentarea formelor contemporane de rasism. Cele 51 de state care s-au abținut de la a vota rezoluția sunt statele membre UE, Islanda, Regatul Unit, Norvegia, Macedonia, Georgia, Albania, Muntenegru, Turcia, Afghanistan, Noua Zeelandă, Australia, Kiribati, Samoa, Palau, Japonia, Coreea de Sud, Canada.

Prin termenii rezoluției, statele ONU și-au exprimat astfel profunda îngrijorare cu privire la glorificarea mișcării naziste, a neo-nazismului și a foștilor membri ai organizației Waffen SS (inclusiv prin ridicarea de monumente și memorii), organizarea de demonstrații publice care glorifică trecutul nazist, mișcarea nazistă și neonazismul, precum și declararea sau încercarea de a-i declara pe cei care au luptat împotriva coaliției anti-hitleriste, au colaborat cu mișcarea nazistă și au comis crime de război / crime împotriva umanității „participanți la mișcări de eliberare națională”.

În documentul supus analizei și votului (inițiat de Angola, Azerbaidjan, Bangladesh, Belarus, Burkina Faso, Burundi, China, Comore, Cuba, Republica Populară Democrată Coreeană, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Democrată Populară Lao, Nicaragua, Nigeria, Pakistan, Federația Rusă, Sudan, Republica Arabă Siriană, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Venezuela și Vietnam) 70 de puncte sunt asumate de către toate statele membre ONU. Între acestea se află și:

(6.) solicitarea ratificării universale și punerea în aplicare efectivă a Convenției internaționale privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială și îndeamnă statele părți care nu au făcut încă acest lucru să ia în considerare efectuarea declarației în temeiul articolului 14 al acesteia, oferind astfel Comitetului pentru Eliminarea discriminării rasiale cu competența de a primi și de a lua în considerare comunicări de la persoane sau grupuri de persoane din jurisdicția lor care pretind că sunt victime ale încălcării de către un stat parte a oricăruia dintre drepturile prevăzute în convenție;

(10.) reamintirea că orice măsuri legislative sau constituționale adoptate în vederea combaterii partidelor, mișcărilor, ideologiilor și grupurilor politice extremiste cu caracter rasist sau xenofob, inclusiv grupuri de neo-naziști și skinhead și mișcări ideologice extremiste similare, ar trebui să fie în conformitate cu dispozițiile relevante obligațiile internaționale privind drepturile omului, în special articolele 4 și 5 din Convenție și articolele 19-22 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice;

(25.) invitarea statelor să continue să ia toate măsurile adecvate care vizează prevenirea și combaterea discursurilor de ură, inclusiv pe internet, și incitarea la violența împotriva persoanelor aflate în situații vulnerabile, inclusiv organizarea de reuniuni și proteste violente, strângerea de fonduri și implicarea în alte activități;

(54.) solicitarea statelor, care au responsabilitatea principală de a contracara discriminarea și discursul de ură, precum și tuturor actorilor relevanți, inclusiv liderii politici și religioși, să promoveze incluziunea și unitatea ca răspuns la pandemia bolii coronavirus (COVID-19) și să prevină , vorbiți și luați măsuri puternice împotriva rasismului, xenofobiei, discursurilor de ură, violenței, discriminării și stigmatizării;

(57.) recunoașterea rolului pozitiv pe care mass-media îl poate juca în combaterea rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei și intoleranței conexe, promovând o cultură a toleranței și incluziunii și reprezentând diversitatea unei societăți multiculturale;

(68.) încurajarea guvernelor să investească mai multe resurse în construirea și schimbul de cunoștințe cu privire la măsurile pozitive de succes pentru prevenirea și combaterea rasismului, discriminării rasiale, xenofobiei și intoleranței conexe, care depășesc sancționarea încălcărilor odată ce acestea au avut loc, inclusiv furnizarea de remedii victimelor încălcărilor relevante;

De ce este nevoie de o combaterea a glorificării nazismului?

Rezoluția are la bază observația că neo-nazismul este mai mult decât glorificarea unei mișcări trecute, este un fenomen contemporan cu puternice interese în inegalitatea rasială și o investiție în obținerea unui sprijin larg pentru pretențiile sale false de superioritate rasială. Statele inițiatoare sunt profund îngrijorate de toate manifestările recente ale violenței și terorismului incitate de naționalismul violent, rasismul, antisemitismul, islamofobia, creștinofobia, afrofobia, xenofobia și intoleranța conexă, inclusiv în timpul evenimentelor sportive.

Unul din argumentele pentru o asemenea rezoluție a ONU este și răspândirea în multe părți ale lumii a diferitelor partide politice extremiste, mișcări, ideologii și grupuri cu caracter rasist sau xenofob, inclusiv neo-naziști și grupuri skinhead, și de faptul că această tendință a dus la implementarea unor criterii discriminatorii. măsuri și politici la nivel local sau național. Chiar și în cazul în care neo-naziștii sau extremiștii nu participă în mod oficial la guvernare, prezența în ea a ideologilor de extremă dreapta poate avea ca efect injectarea în guvernare și discurs politic a acelorași ideologii care fac ca neo-nazismul și extremismul periculos.

Există și motivații care nu sunt privite cu multă încredere, cum ar fi menționarea versurilor muzicale și jocurilor video care susțin ura rasială și incită la discriminare, ostilitate sau violență. De asemenea, argumentul privind îngrijorarea legată de utilizarea platformelor de internet de către grupuri care susțin ura de a planifica, strânge fonduri și difuza informații despre evenimente publice care vizează promovarea rasismului, xenofobiei și intoleranței conexe, precum mitinguri, demonstrații și acte de violență.