România are un potențial natural extraordinar de mare datorat în mare măsură și unei infrastructuri rutiere mai puțin dezvoltate față de alte state din UE. Acest lucru a determinat ca în țara noastră să viețuiască cele mai mari populații de urs brun, lup și pelican alb din Europa. În fața nevoii evidente pentru dezvoltarea infrastructurii, fondatorul Parcului Natural „Lunca Mureșului” subliniază că trebuie atins un balans între aceasta și protecția naturii și mai ales a biodiversității.

La fel ca toată România și Parcul Natural „Lunca Mureșului” deține populații foarte mari din numeroase specii de animale. Un exemplu în acest sens sunt lăstunii de mal, specii care ca să poată trăi aici au nevoie de maluri abrupte cu sol nisipos sau argilos.

Atât România cât și Parcul Natural „Lunca Mureșului” au nevoie de infrastructură, dar trebuie găsit un balans între modul în care se face această infrastructură, unde se face aceasta și protecția naturi, natură cu care noi ne mândrim și o evidențiem în spoturile turistice care doresc să atragă turiștii în România, scrie Ovidiu Pîrv, fondatorul Parcului al cărei administraţie se află în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.

Balansul necesar este oferit de studiile de impact asupra mediului care sunt obligatorii pentru orice proiect de infrastructură, mai ales dacă aceste proiecte au loc într-o arie naturală protejată care are ca obiective protejarea anumitor specii de plante și animale. Acest studiu are rolul de a furniza o bază solidă pentru gestiunea efectelor asupra mediului rezultate din realizarea proiectului dar și cel de a permite cetățenilor de a-și exprima părerea referitor la modificările previzibile în cadrul lor de viață.

În cadrul studiului de impact este foarte importantă definirea ariei de studiu și perioada de timp când acesta trebuie realizat. Acest lucru este necesar, deoarece fiecare specie de plante și animale are un ciclu biologic sezonier și numeroase specii pot fi inventariate doar în anumite perioade ale anului, respectiv a ciclului lor de viață. Trebuie ținut cont că un inventar este o operațiune care necesită timp și deseori deplasări numeroase pe teren. Studiul de impact trebuie să mai identifice în prealabil:

• starea inițială a mediului din zona respectivă,
• variantele de optimizare a proiectului,
• evaluarea efectelor proiectului asupra mediului,
• înlăturarea, reducerea sau compensarea efectelor cu impact asupra mediului,
• precum și cum se face monitorizarea efectelor proiectului în timpul și după realizarea lui.

Dacă aceste principii nu sunt respectate rezultă un studiu irelevant, fără fundamentare științifică care poate duce la realizarea unui proiect care să aibă un impact negativ asupra speciilor de plante și animale, și vom ajunge treptat la situația ca populațiile de animale cu care ne mândrim să dispară, sub influența dezvoltării infrastructurii, concluzionează Pîrv.