La finalul lunii noiembrie platforma Edupedu a prezentat rezultatul unei cercetări a LiRaCC din cadrul Universității Babeș-Bolyai privind concentraţia de radon din școlile din România. Dintre școlile investigate, peste 20% au depăşit valoarea limită de 300 Bq/m³ permisă de legislația românească și europeană. Zona de vest și sud-vest prezintă motive serioase de îngrijorare!

În cadrul Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC) lucrează specialiști cu o experienţă de 20 de ani în domeniul radonului şi de aproximativ 5 ani în domeniul calităţii aerului interior. Cercetătorii de la UBB Cluj-Napoca sunt în clipa de față singura echipă din România care a aplicat cu succes soluţii de remediere în vederea reducerii concentraţiei de radon în aerul rezidenţial.

Radonul este un gaz care nu miroase, nu are gust sau culoare, însă este radioactiv! Elementul chimic este identificat de către Agenția Internațională pentru Studiul Cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății drept principalul agent de mediu cancerigen. În același timp, radonul ar reprezenta a doua cauză pentru cancer pulmonar după fumat și cea mai importantă cauză de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor.

În studiul efectuat de LiRaCC, doar 2% din totalul de 17.000 de clădiri cu destinația unitate de învățământ, au fost analizate. După măsurarea concentraţiei de radon prin metoda pasivă, conform cerinţelor legislative în vigoare, într-un eşantion de aproximativ 320 şcoli şi grădiniţe, rezultatele sunt îngrijorătoare pentru sănătatea elevilor și profesorilor. Județul Timiș se află în cea mai primejdioasă situație cu foarte multe cazuri de școli cu un nivel de peste 500 sau chiar peste 1000, aceleași nivele ridicate fiind înregistrate și în Caraș-Severin, Hunedoara sau Alba.

Harta prezintă, în diverse culori, concentrația înregistrată de aparatele de măsurare. Toate unitățile de învățământ identificate cu pătrate portocalii, roșii, lila și violet au depășiri sau concentrații la limită a radonului, fiind necesară remedierea urgentă a situației de către autorități.

Rezultatele obţinute indică faptul că România se situează în Europa în clasamentul negativ al poluării cu radon în aerul interior, din perspectiva riscului de radon în clădiri.

Alexandra Cucoș, cercetător ştiinţific I, coordonatorul LiRaCC

Radonul se poate acumula în încăperi, mai ales în acele camere care nu sunt aerisite corespunzător și nu sunt izolate anti-radon. Drept urmare, oamenii care petrec mult timp zilnic în acele clădiri ajung să respire gazul periculos pentru plămâni și sănătate. Limita maximă a concentrației de radon recomandată de OMS este 100 de bq/m³. Comisia Europeană și România au legiferat pragul maxim la 300 de Bq/m³.

Având depășiri de 3-4 ori ale valorilor limită aprobate de legislația în vigoare la un număr foarte mic din totalul unităților de învățământ, riscul real de iradiere cu radon poate fi extrem de ridicat, iar acest lucru va putea fi cunoscut cu exactitate doar când se vor face măsurători specifice în toate clădirile. 

Conform HG 526/25.07.2018 pentru aprobarea Planului naţional de acţiune la Radon (PNAR) şi Ordinul preşedintelui CNCAN nr. 185/22.07.2019 privind Metodologia pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă, măsurătorile ar fi de fapt obligatorii pentru toate clădirile publice cu grad de ocupare ridicat din România, nu doar universitățile, școlile, grădiniţele sau creșele ci și spitalele, căminele sau birourile și fabricile!

Specialiștii din Cluj-Napoca au declarat pentru Edupedu că aplicarea exclusivă a metodelor bazate pe ventilarea mecanică nu conduce în toate situaţiile la o reducere a radonului şi la o îmbunătăţire a calităţii aerului interior, în anumite scenarii acest lucru putând avea chiar un impact negativ din cauza fisurilor existente în clădiri la interfaţa cu solul.

Soluțiile de remediere corecte şi eficiente ar trebui personalizate fiecărei clădirim astfel că orice unitate de învățământ dar și alt tip de clădire care sunt incluse în planuri de reabilitare termică ar trebui să țină cont de concentraţia de radon măsurată. Iar lucrările de remediere să fie coordonate cu experți în radon, ingineri în construcții civile și specialişti în sisteme de ventilație şi eficienţă energetică, care cunosc ce sisteme de depresurizare ar face clădirile mai sigure din punct de vedere al radiaților.