O întreagă lume este concentrată pe rezultatul alegerilor din SUA, întârziat de pandemie și opțiunea de a vota prin poștă aleasă de mulți cetățeni americani în statele care încă numărau voturile după ziua alegerilor. Cu perioada de campanie electorală începută oficial în România, zi în care s-au atins deja 10.000 de noi cazuri de coronavirus în țară, nu ne putem întreba dacă principala caracteristică a acestor alegeri naționale va fi nereprezentativitatea.

„Democraţia trebuie garantată şi democraţia se garantează prin alegeri, prin alegeri libere şi naţiunile puternice ţin la alegeri democratice, chiar şi în condiţii de criză„, a specificat președintele României, Klaus Iohannis, după ședința de Guvern în care s-au decis noile măsuri restrictive la nivel național, inclusiv interzicerea deplasărilor între ora 23 și ora 5 dimineața, comparând organizarea alegerilor din SUA cu ce trebuie să se întâmple și în România.

Ministerul de Interne anunță oficial că în ultima săptămână au fost verificaţi aproape 3.000 de operatori de transport persoane, peste 60.000 de operatori economici, 90.000 de locaţii de interes, printre care 40.000 de restaurante, terase şi fast-food-uri, precum şi peste 480.000 de persoane. Ca urmare, polițiștii au emis peste 58.000 de amenzi în valoare de aproximativ 8,6 milioane de lei, iar 69 de persoane sunt cercetate în 60 de dosare penale, dintre care 54 pentru săvârşirea infracţiunii de zădărnicire a combaterii bolilor.

Cu un asemenea record în doar o săptămână, mai poate spune cineva că se poate organiza o campanie electorală în condiții normale? Da.

O spune Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Acesta precizează că situația nu întrerupe de fel campania ci că ea continuă în baza reglementărilor emise, adică cu respectarea noilor reguli, „adică, maximum 50 de persoane afară, condiţii clare şi maximum 20 de persoane în interior, în condiţii clare, care au fost date.” În consonanță cu președintele Iohannis care militează pentru un exercițiu democratic normal în condiții anormale.

Urgența sau prezența?

Este fără echivoc că în prezent urgența din România și nu numai o reprezintă pandemia cu coronavirus și efectele negative asupra sistemului sanitar și al economiei. Ca atare, amânarea unor alegeri cu câteva luni nu ar reprezenta o problemă pentru un guvern, fie el și minoritar – adică fără susținere majoritară în Parlament. Apoi, chiar și consilierul prezidențial, politologul Cristian Pîrvulescu explică că o prezență mare favorizează PNL sau chiar USR.

Până acum, în alegerile din ultimii doi ani ipoteza conform căreia prezenţa mare la vot funcţionează în general în favoarea PNL – USR s-a confirmat. Deci nu ştim dacă se va întâmpla la fel, dar s-a confirmat. E posibil să se întâmple acelaşi lucru. Alegerile locale deja au dat o prezenţă mică la vot, 47%, totuşi bună în raport cu momentul, dar pe 28 septembrie situaţia epidemiologică era mult mai bună decât cea din momentul acesta şi pe care o anticipăm pentru 6 decembrie.

Cristian Pîrvulescu

Deci dorința și solicitările PSD și ale altor partide în favoarea amânării alegerilor din decembrie pentru luna martie nu ar fi motivată de faptul că mai doresc să țină de scaune încă câteva luni. Din contră, organizarea alegerilor în condiții normale, cu o prezență crescută la vot le-ar fi chiar defavorabilă, conform cu datele obținute până acum.

Singura explicație ar sta în erodarea Guvernului Orban. Cu cât trece timpul, cu atât și încrederea în PNL scade.

Conform trendului din barometrele EuropaFM traiectoria PNL este descendentă, partidul președintelui Klaus Iohannis scăzând în opțiunile cetățenilor cu drept de vot cu aproape 15% între ianuarie și octombrie 2020! Astfel, este previzibil că odată cu prezentarea bugetului pe anul 2021, unde se vehiculează majorări de taxe sau o formă ușoară de austeritate, Guvernul își va atrage nemulțumirile cetățenilor.

Vedem și o diferență între alegerile locale (pentru Primării și Consilii) și cele naționale (pentru Parlament), în sensul că în 2016, în condiţii normale, prezenţa la parlamentare a fost cu 8 procente mai mică decât la locale. Într-adevăr scrutinurile nu erau la fel de apropiate, ci cu 6 luni diferenţă între ele, însă concluzia este că interesul pentru alegerile parlamentare este mai mic.

• Alegeri naționale 2016: prezența 39,49 % adică 7.212.022 din 18.263.875
• Alegeri locale 2020: prezența 46,02 % adică 8.420.741 din 18.295.485

Chiar dacă în septembrie au ieșit mai mulți oameni decât erau așteptările într-o pandemie, întregi comunități au în fruntea lor un primar ales de mai puțin de un sfert dintre cetățenii cu drept de vot. Unele municipii reședință de județ sunt „reprezentate” de politicieni aleși cu mai puțin de 10% dintre locuitori, printre care Arad, Bacău, Piatra Neamț, Suceava și Vaslui!

Conform Autorităţii Electorale Permanente, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la data de 31 octombrie este de 18.981.242. În străinătate, un număr total de 39.238 de români din diaspora au depus cereri de înregistrare pentru votul prin corespondenţă la alegerile parlamentare.

Astfel, dacă în mod obișnuit la alegerile naționale prezența este mai mică, suprapusă cu restricții de mișcare pentru a reduce infectarea cu coronavirus, ce reprezentativitate va mai avea un deputat sau un senator? Un parlamentar ar avea nevoie în teorie de votul a doar 5% dintre cei care se prezintă la vot într-un județ. Dacă am compara cu alegerile locale recente din Arad, unde prezența a fost destul de mare, viitorul deputat sau senator ar urma să reprezinte mai puțin de 2,5% dintre arădeni!