Parlamentul a votat mărirea Indicatorul Social de Referință (ISR) de la 500 la 1.200 de lei. Inițiatorii spun că astfel se combate pandemia și criza economică prin susținerea categoriilor defavorizate din societate, cu beneficii mai decente pentru șomeri, familii sărace, persoane cu dizabilități și cu ajutoare de încălzire mai substanțiale.

Plenul Parlamentul a votat legea inițiată de Adrian Dohotaru, deputat independent, prin care cresc toate beneficiile de asistență socială, prin raportare la ISR, cum ar fi ajutorul pentru șomaj, sprijinul pentru persoanele cu dizabilități, venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei și altele. Indicatorul se mărește treptat, în următorii 3 ani, de la 500 de lei în prezent la 1200 de lei. Această creștere etapizată a fost motivată de nevoia de a atenua impactul bugetar. De la 1 ianuarie 2021 ISR va crește la 780 de lei, din 2022 la 990 de lei, iar din 2023 la 1200 de lei, după care se indexează cu inflația.

Să sperăm că președintele Iohannis va promulga această lege, demonstrând că viața decentă a românilor este o prioritate, cu atât mai mult cu cât criza economică se va adânci în perioada următoare! Mulțumiri Campaniei pentru Viață și Muncă Decentă (VMD) și celorlalți inițiatori pentru sprijin.

Adrian Dohotaru, deputat independent (inițiator al Legii)

ISR a rămas nemodificat din 2008 la valoarea de 500 de lei, bazându-se informal pe salariul minim de atunci. În consecință, propunerea creșterii ISR la 1200 de lei este o ajustare firească la salariul minim din prezent. Mai important, criza provocată de coronavirus va crește tot mai mult nevoia protecției sociale. Bani mai mulți se vor reîntoarce în economie sub forma consumului, dar mai ales sumele ajustate conform noii legislații pot asigura o minimă demnitate celor aflați în nevoie.

Impact bugetar estimat la 1% din PIB, însă banii s-ar întoarce în economie prin consum

Impactul bugetar total al majorării de la 500 la 1200 de lei a ISR e de 1% din PIB și este atenuat prin faptul că, potrivit calculelor inițiatorilor, acești bani se întorc în economie, aproape în întregime (0.9% din PIB) prin intermediul consumului.

Pentru anul 2021, se estimează un impact bugetar echivalent la 0,40% din PIB. Întrucât acești bani se vor reîntoarce aproape integral în circuitul economic și vor stimula cererea agregată, pentru anul 2021 se estimează un impact pozitiv al majorării ISR de 0,37% din PIB.

În ciuda propagandei, România este codașă la nivelul UE în ceea ce privește protecția socială. Dacă excludem pensiile, România are transferuri sociale de numai 3.1%, față de media UE de 10.8%. E cel mai mic procent din UE, de trei ori mai puțin. Cheltuielile pentru excluziune socială sunt de doar 0.1% din PIB față de media UE de 0.6% (2017). 0.1% din PIB e pentru șomaj, pe când media UE e de 1.3%. În România se cheltuie 0.9% pentru persoane cu dizabilități față de media UE de 2.1% (2017).