Deși la începutul pandemiei cu COVID-19 în Europa, declarațiile de la cel mai înalt nivel al conducerii Statului erau dezalarmante, chiar președintele Iohannis referindu-se la noul coronavirus în luna februarie drept o răceală, până la instalarea primăverii Guvernul PNL a dispus starea de urgență și a impus restricții de mișcare populației și interzicerea multor activităților.

Această măsură practicată și de alte state din lume avea menirea de a opri răspândirea virusului în timp ce autoritățile procedează la testarea masivă a populației, identificarea focarelor și efectuarea așa-numitelor anchete epidemiologice, în paralel cu evitarea supra-aglomerării spitalelor cu cazurile de pacienți bolnavi de COVID.

Doar că testarea masivă a întârziat să apară, din contră autoritățile au procedat total netransparent și neprofesionist la efectuarea testărilor și raportarea lor. Curând s-a impus o cenzură a raportării și centralizarea statisticilor de la nivelul județean la nivelul național.

După ridicarea stării de urgență, care oricum s-a identificat prin multe achiziții ilegale și nicidecum testări și izolări ale răspândirii virusului, testările au ieșit din zona publică în zona privată de business. Mai exact, cetățenii au fost nevoiți să se testeze singuri pe banii lor, chiar la Spitalul Județean și alte instituții publice dacă doreau să întreprindă anumite activități, cum ar fi plecarea din România. Și testările efectuate de către Direcția de Sănătate Publică Arad sunt investigate în acest moment de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Arad.

Relaxarea motivată electoral și restricțiile post-alegeri

Deși cifrele arătau în continuare un număr mare de cazuri, singurul argument folosit de autorități în privința impunerii restricțiilor, Guvernul PNL a insistat pe relaxarea măsurilor de limitare a activităților și a hotărît deschiderea școlilor, precum și a restaurantelor în spațiu închis. Sigur că adevăratul motiv îl constituia organizarea scrutinului de alegeri a primarilor, consilierilor și președinților de consilii județene în 27 septembrie și desfășurarea campaniei electorale aferente.

Acum, același guvern PNL alături de același președinte Iohannis, care nu au văzut nicio problemă în deciziile luate tot de aceștia la începutul toamnei, declară că populația nu respectă distanțarea fizică, purtarea măștilor și spălatul pe mâini, iar ca atare virusul s-a răspândit și este nevoie de închiderea restaurantelor, discotecilor, instituțiilor de cultură etc. Fără a face vreo mențiune la testarea populației sau planurile de anchetare epidemiologică care ar cădea în responsabilitatea autorităților.

Pentru a insista asupra vinei populației, autoritățile au desfăşurat acţiuni, cu polițiști sub acoperire, de verificare a respectării măsurilor impuse în contextul stării de alertă, în zone aglomerate, centre comerciale, piețe, târguri și terase, dar şi în mijloacele de transport în comun. Instituția Prefectului Județului Arad s-a lăudat (!) chiar cu verificarea a 53 de restaurante, terase, unităţi tip fastfood, hoteluri, pensiuni şi alte spaţii de cazare, precum și 35 de mijloace de transport, pentru care au fost aplicate 92 de sancţiuni contravenţionale în valoare de 28.000 de lei!

Închiderea nu rezolvă singură nimic!

Închiderea nu va rezolva ca prin minune problemele, a declarat fostul președinte al Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, care subliniază că măsurile luate privind stoparea extinderii epidemiei de  COVID-19 nu sunt nici pe departe cele mai bune și că Guvernul PNL dă vina pe cetățeni fără să își asume responsabilitatea.

„Închiderea temporară are drept scop pregătirea cu resurse economice și umane, cu strategii de pandemie și postpandemie, cu planurile de protecție ale celor mai vulnerabili. Ea încetinește răspândirea virusului, dar nu o întrerupe. Motivația (acceptabilă la început) a fost că spitalele vor fi sufocate de bolnavi. Dar, fapt neîntâlnit în alte țări, spitalele au fost clasificate în COVID, suport COVID și non-COVID. De aici a apărut o scădere spectaculoasă a numărului de internări și privarea de asistență medicală spitalicească a numeroși bolnavi mai ales cronici. (…)”

„Măsurile și mesajele ulterioare au creat o atmosferă de neîncredere și nu au solidarizat populația. Dimpotrivă au dezbinat-o. Este greu de explicat de ce poți culege sparanghel în Germania sau poți să lucrezi ca îngrijitor în Austria, dar nu poți să mergi la Biserică și la slujba de Înviere. Este greu de explicat de ce poți participa (uneori nerespectând niciuna dintre măsurile impuse), la alegeri locale, dar nu poți să mergi în pelerinaj sau la un spital, care a fost declarat COVID, dacă testul este negativ. Este greu de explicat de ce ești declarat bolnav deși nu ai niciun simptom și diagnosticul a fost pus doar pe un test cu marjă mare de eroare (…)”