Dezvăluirile Europei Libere privind folosirea banilor publici (25 de milioane de lei / 5 milioane de euro) din subvenția încasată au fost cheltuiți de partidele politice pentru promovarea acestora în presă și propagandă. Problema constă în faptul că în emisiunile TV nu apar semne distincte privind propaganda, inducând spectatorii în eroare. Dacă la nivel central aceste aspecte sunt învăluite în netransparență, la nivel local local lucrurile stau și mai rău.

Nu există o interdicție de la CNA privind contractele televiziunilor cu partidele în afara perioadei de campanie electorală. Astfel, un telespectator care s-a uitat în 2021 la televiziunile din România nu își poate da seama când a urmărit o transmisiune plătită de un partid și când una fără plată politică, preciza Europa Liberă.

Dacă la nivel național măcar se poate cuantifica la modul general, în cazul emisiunilor locale (foarte multe și greu de urmărit având în vedere transmisia limitată de locație), propaganda este și mai puțin monitorizată de către autoritatea în audio-vizual. Este ușor de bănuit, prin urmare că încrengătură dintre partide politice și emisiuni TV este și mai mare.

Un alt sistem folosit este ca televiziunile să fie cointeresate să difuzeze cât mai mult o conferință sau declarație de presă. Contracost. Un partid poate încheia un contract să îi fie difuzate integral toate conferințele de presă sau doar o parte, precizau jurnaliștii de la Europa Liberă.

Până ce Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) în colaborare cu Consiliul Național Audiovizual nu desfășoară o campanie serioasă de control și sancționare, banii publici (din subvențiile către partidele publice, crescute în acest an de Guvernul Cîțu) vor merge către propagandă politică pentru telespectatori.