17 ani de celebrare a literaturii române contemporane la Gala Premiilor Observator Cultural

Gala Premiilor Observator Cultural, ediția 2023, va avea loc marţi, 16 mai, de la ora 18:00, la Teatrul Odeon din București. Încă din anul 2007, pentru a oferi un plus de vizibilitate, de recunoaştere şi susţinere a literaturii române contemporane, revista Observator Cultural acordă anual, în cadrul unei Gale anuale, organizate la Teatrul Odeon, premii pentru cele mai bune apariţii editoriale din anul precedent, la diferite categorii: proză, poezie, debut, memorialistică, publicistică, critică, istorie şi teorie literară. Continuitatea acordării Premiilor nu a fost întreruptă nici de perioada pandemiei, când Gala s-a mutat în online pentru a conferi, în acei ani dificili (2020-2021), un semn de normalitate şi speranţă.


De 23 de ani, revista Observator Cultural reprezintă un reper pe scena culturală din România, prin diversitatea opiniilor pe care le găzduieşte, prin libertatea de exprimare, prin promovarea curajului de asumare a unor idei critice, argumentate. În paginile revistei, care găzduieşte nume consacrate şi, totodată, oferă spaţiu de expresie vocilor tinere, au fost reflectate cele mai importante evenimente din literatură, arte vizuale, artele spectacolului, educaţie, cultură, actualitate politică, prin cronici, eseuri, articole de opinie sau dosare tematice.

Categoriile de premii

Încă de la prima ediţie, în cadrul Galei s-a decernat Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia, acordat unei personalităţi din cultura română, pentru originalitatea şi amploarea creaţiei sale, dar şi pentru impactul pe care l-a avut în mediul său. Numele laureatului de anul acesta va fi comunicat marţi seară, pe scena Teatrului Odeon.

Anul acesta, este a opta ediţie în care se va acorda Premiul Observator Lyceum unui volum aflat pe lista de nominalizări la categoria „Proză”, premiu decis de către un juriu alcătuit din liceeni de la mai multe colegii naţionale din Bucureşti, propuşi de profesori de limba şi literatura română.

De asemenea, 2023 înregistrează şi a cincea ediţie a premiului Observator Universitas, premiu acordat unui volum de poezie, de către un juriu alcătuit din studenţi din mai multe centre universitare. De trei ani, revista oferă şi un premiu special pentru traducere din limba spaniolă, organizat în colaborare cu Institutul Cervantes, un demers ce are ca scop atît promovarea limbii şi culturii spaniole, cît şi celebrarea dificilei şi de multe ori neobservatei munci pe care o face traducătorul, aşa cum a declarat Jorge Jimenez-Zumalacarregui, directorul Institutului Cervantes din Bucureşti.

În cadrul Galei va fi acordat şi premiul pentru traducere dintr-o limbă străină în limba română – laureatul acestei ediţii este Andrei Cornea, pentru monumentala ediţie Platon (3 volume, apărute la Editura Humanitas), pentru care Andrei Cornea a realizat traducerea, introducerea generală, introducerea fiecărui dialog în parte şi notele.

Premiul special al redactorilor Observator cultural merge anul acesta către Oana Doboşi şi Raluca Selejan, în semn de recunoaştere a contribuţiei deosebite pe care librăria lor, prin toate evenimentele organizate, o are în viaţa culturală a Timişoarei şi nu numai.

Cu un an editorial 2022 extrem de ofertant, nominalizările de anul acesta, deşi nu au putut include toate titlurile care ar merita atenţia, sunt reprezentative pentru producţia de carte a anului trecut. Anul acesta, au votat pentru nominalizări: Şerban Axinte, Bianca Burţa-Cernat, Paul Cernat, Alina Ciulacu, Bogdan Creţu, Victor Cobuz, Silvia Dumitrache, Raluca Dună, Cezar Gheorghe, Laura T. Ilea, Cristina Ispas, Adrian Jicu, Adrian Lăcătuş, Adrian Mureşan, Carmen Muşat, Catrinel Popa, Iulia Popovici, Alina Purcaru. Ca şi la precedentele ediţii, juraţii care au cărţi la anumite categorii s-au abţinut de la vot la categoria respectivă. Juriul final, care va alege laureaţii de la această ediţie, este alcătuit din Victor Cobuz, Bogdan Creţu, Cezar Gheorghe, Adrian Lăcătuş, Iulia Popovici şi Carmen Muşat (preşedintele juriului).

Ca la fiecare ediţie, s-a păstrat regula ca autorii foarte apropiaţi de redacţia Observator cultural – redactori şi colaboratori constanţi ai revistei – să nu apară pe lista cărţilor votate de membrii juriului preliminar. Astfel, nu au fost supuşi jurizării Alina Purcaru cu Tot mai multă splendoare (Cartier), Doina Ioanid cu Poeme de trecut praguri (Casa de pariuri literare), Bogdan Creţu cu biografia romanţată Nichita. Poetul ca şi soldatul (Editura Polirom), Michael Finkenthal cu Grupul Infra-Noir, o reuniune de singurătăţi (Tracus Arte), Bedros Horasangian, cu Laptopul lui Dr. Love (Editura Cartex) şi Octavian Soviany cu cele două volume, Corabia beată şi Cap de faun (Hyperliteratura), din seria Lelian. Cu toate acestea, cărţile semnate de Alina Purcaru şi Doina Ioanid pot fi luate în considerare pentru Premiul Observator Universitas, unde un juriu independent, alcătuit din studenţi din toată ţara, va realiza lista finală de nominalizări, din care se va alege cîştigătorul. De asemenea, absenţa din lista de nominalizări, la categoria „Memorialistică”, a unui foarte bun volum precum Amintirile unui optzecist întîrziat de Şerban Tomşa (Tracus Arte) se datorează regulii conform căreia nici un premiu nu va fi acordat post-mortem.

La categoria PROZĂ, nominalizările sînt: Gabriela Adameşteanu, Voci la distanţă, Polirom, Petre Barbu, Vremea tatălui, Polirom, Mircea Cărtărescu, Theodoros, Humanitas, Florin Chirculescu, Solomonarul, Nemira, Ştefania Mihalache, Gene dominante, Humanitas, Mihai Radu, Repetiţie pentru o lume mai bună, Polirom, şi Bogdan-Alexandru Stănescu, Abraxas, Polirom.

Autorii de POEZIE nominalizaţi anul acesta sunt: Răzvan Andrei, Raport către Walt Whitman. Poeme LGBT+, OMG Publishing, Teodor Dună, Flaşneta Babel, Nemira, Claudiu Komartin, Inoculare, Cartier, Bogdan O. Popescu, Cartea războiului, Vellant, Moni Stănilă, Ofsaid, Nemira, Olga Ştefan, Resursa, Casa de Editură „Max Blecher”.

La ESEU/PUBLICISTICĂ îi regăsim pe Dan Alexe, Babel. La început a fost cuvîntul, Humanitas, Marius Constantinescu, Cafe gourmand, Nemira, Marius Lazurca, In corpore. De la corpul păgîn la trupul creştin în Antichitatea tîrzie, Litera, Mihaela Miroiu, Aripi şi rădăcini, Polirom, Cristina Modreanu, Teatrul ca rezistenţă, Polirom.

Pentru MEMORIALISTICĂ/BIOGRAFIE/JURNAL au fost nominalizaţi Robert Şerban în dialog cu Dorin Tudoran, Numai copilăria e glorioasă, Trei, Alexandra Furnea, Jurnalul lui 66. Noaptea în care am ars, Humanitas, Monica Pillat, Bunicul meu fără mormînt, Gheorghe Ene Filipescu, Humanitas, Ana Iorga, Filip Lucian Iorga, Cartea curajului şi a candorii. Ce afli despre viaţă din îndrăznelile bunicului Radu şi din caietul secret al bunicii Ana, Corint, Liliana Nechita, Pîine cu ceva. Amintiri ca să se ştie cum se trăia în comunismul oamenilor simpli, Humanitas.

Categoria DEBUT de anul acesta reuneşte volume de proză, poezie şi critică literară: Mihnea Bâlici, Cazzo, OMG Publishing (poezie), Ruxandra Burcescu, Instabil, Humanitas (roman), Ruxandra Cîmpeanu, Dincolo de regulile jocului. Trepte şi limite ale compromisului intelectual din perioada 1948-1964: Mihai Ralea, G. Călinescu, Tudor Vianu, Corint, (critică literară), Senida Poenariu, Reveriile Vestului. Lecturi americane în poezia optzecistă, Editura Universităţii Transilvania din Braşov (critică literară), Saşa Zare, Dezrădăcinare, Fractalia (roman).

La CRITICĂ, ISTORIE ŞI TEORIE LITERARĂ, sunt nominalizaţi Flori Bălănescu, Paul Goma. Conştiinţă istorică şi conştiinţă literară, Corint, Paul Cernat, Bacovia şi Noul Regim al literaturii, Eikon, Ruxandra Cesereanu, Lumi de ficţiune, lumi de realitate, Tracus Arte, Ion Simuţ, Cum se scrie istoria literară?, Editura Şcoala Ardeleană, Bogdan Suceavă, Adîncul acestei calme creste, Polirom, Mihaela Ursa, Indisciplina ficţiunii. Viaţa de după carte a literaturii, Casa Cărţii de Ştiinţă.

În cadrul Galei Observator cultural, se va decerna PREMIUL SPECIAL PENTRU TRADUCERE DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ, aflat la a treia ediţie şi acordat în colaborare cu Institutul Cervantes din Bucureşti. Anul acesta, nominalizaţii sînt Melania Stancu, pentru traducerea volumului lui Antonio Munoz Molina, Beatus Ille, Casa Cărţii de Ştiinţă, Ilinca Ilian, pentru traducerea cărţii lui Manuel Puig, Sărutul femeii-păianjen, Editura Pandora M, Anansi World Fiction, Dinu Flămînd pentru Cesar Vallejo, A murit eternitatea mea. Opera poetică, Editura Pandora M, Anansi World Fiction, Marin Mălaicu-Hondrari, pentru Manuel Vilas, În toate a fost frumuseţe, Editura Pandora M, Anansi World Fiction, Emanuela Stoleriu, pentru Carlos Ruiz Zafon, Oraşul de abur, Editura Polirom. Laureaţii ediţiilor anterioare sînt Marin Mălaicu-Hondrari, pentru traducerea romanului Patria de Fernando Aramburu, Editura Litera (2021), şi Mariana Sipoş, pentru traducerea volumului Asasinul timid de Clara Uson, Editura Polirom (2022).

Pentru pentru nominalizări au votat Oana Doboşi, Silvia Dumitrache, Coman Lupu, Carmen Muşat, Iulia Popovici, Raluca Selejan, Simona Sora, iar juriul final care va alege cartea cîştigătoare va fi format din Corin Braga (Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca), Mianda Cioba (Universitatea din Bucureşti) şi Alina Ţiţei (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi).

Momentele muzicale din cadrul Galei vor fi oferite de Leyah (aka Magdalena Diana Marica) – o artistă în plină ascensiune, compozitoare, cântăreaţă şi pianistă, care propune o muzică implicată social, ce se întoarce către oameni şi reflectează despre ei. Alături de ea se va afla un cvartet format din Monica Postolache (vioara 1), Cristiana Cojocaru (vioara 2), Eugen Cojocaru (violă) şi Flaminia Nastai (violoncel).

Trofeele sunt realizate de Elena Dumitrescu şi Mircea Roman (pentru premiile Lyceum şi Universitas), iar scenografia este semnată de Alexandra Putineanu.