Într-o dezbatere TV din septembrie 2016, fostul candidat prezidențial de extremă dreaptă, Eric Zemmour, a susținut că musulmanii ar trebui să aleagă între islam sau Franța, avertizând împotriva „islamizării” a cartiere întregi. În mod cert, această opinie este una mincinoasă și discriminantă, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a confirmat condamnarea instanțelor franceze.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a confirmat condamnarea fostului jurnalist devenit candidat la președinția Franței, Eric Zemmour. Judecătorii europeni au decis că decizia instanțelor franceze, pentru incitare la ură religioasă în Franța, a fost corectă și că acestuia nu i s-a încălcat libertatea de exprimare. În apelul făcut de Zemmour la CEDO în decembrie 2019, Curtea a reținut că ingerința în dreptul reclamantului la libertatea de exprimare a fost necesară într-o societate democratică pentru a proteja drepturile celorlalți care au fost în cauză.

Hotărârea CEDO de la finele anului 2022 a confirmat de fapt că nu a existat nicio încălcare a articolului 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care precizează libertatea de exprimare. Mai mult decât atât, Zemmour nu era eliberat de „datoriile” sale ca jurnalist la acea vreme, iar afirmațiile făcute la televiziune în direct, în prime-time, au fost făcute cu intenția de a discrimina. Nu trebuie pus la îndoială principiul fundamental al libertăţii de exprimare, dar asta nu înseamnă că totul poate fi spus, iar politicianul de extremă-dreapta își dorea propriul tip de libertate de exprimare, în care atacurile împotriva musulmanilor sunt tolerate.

Discursul de ură anti-musulman: o „normalitate” în Franța?

Hotărârea CEDO indică o problemă mai largă în societatea franceză de astăzi, întreg episodul discriminant al lui Zemmour punând în prim plan trivializarea tot mai mare a discursului de ură împotriva comunității musulmane franceze. Numărul actelor violente împotriva musulmanilor din Franța a crescut cu 38% între 2019 și 2021, potrivit unui raport parlamentar, la 213 acte în 2021. Raportul subliniază că acest număr este probabil o subestimare grosolană, deoarece multe victime nu depun plângere la poliție în primul rând.

Reprezentanți ai societății civile subliniază că această creștere a sentimentului anti-islam poate fi atribuită pe trei factori: subreprezentarea experților culturii islamice în mediul francez, eșecul de a rezolva „chestiunea colonială” după încheierea războiului din Algeria în 1962 și „deceniul întunecat” al atacurilor teroriste din Franța între 2012 și 2022, care a insuflat teamă în mintea cetățenilor francezi. Componenta musulmană a societății franceze se simte discriminată și, aproape ca un reflex psihologic, poate avea tendința de a se retrage din societate.

Responsabilitatea pentru acest climat cade și pe umerii mass-media care au promovat un discurs discriminant și chiar l-au primit cu brațele deschise pe Zemmour, oferindu-i spațiul necesar pentru a face afirmații anti-islam fără contraargumente sau verificarea faptelor.