Viziunea pentru Comunitatea Politică Europeană (EPC), o inițiativă a președintelui Franței, este îmbunătățirea cooperării dintre țările UE și țările europene nemembre, cum ar fi Regatul Unit, Turcia, Balcanii de Vest și regiunea Caucazului. Statele care nu au fost invitate la summitul de la Castelul Praga a fost Rusia împreună cu Belarus, susținător al războiului împotriva Ucrainei. Președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat la sosire că „împărtășim același continet și deci aceleași provocări.”

Liderii țărilor europene s-au luptat să mențină un front unit pe toată durata întâlnirii, pentru diplomați mesajele contradictorii nu au contat atât de mult, cât prezența a 44 de țări europene într-un cadru comun a reprezentat mesajul principal.

„Am arătat foarte clar unitatea a 44 de lideri europeni în condamnarea agresiunii ruse și în exprimarea sprijinului pentru Ucraina”, a declarat Emmanuel Macron presei după întâlnire. Prim-ministrul Poliniei, Mateusz Morawiecki, a subilinat și el că forumul „confirmă faptul că Rusia este într-o izolare completă”.

Deși 44 de țări au confirmat participarea, prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, a trebuit să fie prezent la o dezbatere parlamentară crucială, scăzând numărul efectiv de lideri europeni în Praga la 43, cu președintele Ucrainei participând prin video-conferință.

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a numit noul forum o inovație, deoarece liderii prezenți pot discuta despre preocupările lor comune fără presiunea agendelor cotidiene precum și „nevoia de a ajunge la acorduri”. Acest lucru ar ajuta la îmbunătățirea legăturilor cu vecinii UE, „dintre care mulți doresc să devină membri”, a adăugat el, subliniind că noul cadru nu este gândit către „o nouă instituție cu o administrație, birocrație”, ci mai degrabă un loc de întâlnire regulat a șefilor de stat și de guvern.

Discuțiile bilaterale și multilaterale fructuoase

Unii analiști și-au exprimat îngrijorarea că acest alt format riscă să devină o pierdere de timp tocmai pentru nu ar avea influență reală în ceea ce privește politicile publice sau pentru că nu există un mecanism de luare a deciziilor.

Cu toate acestea, s-au înregistrat unele reușite, îndeosebi cea privind conflictul armean-azer. Premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, și președintele Azerbaijanului, Ilham Aliyev, au avut o întâlnire, în prezența președintelui Franței și președintelui Consiliului European, pentru a ajunge la un punct comun privind disputa teritorială. Reprezentanții au fost de acord privind o misiune civilă la frontiera ce a dus la conflictul din prezent.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și-a folosit însă intervenția la ultima sesiune pentru a căuta o confruntare cu Grecia. Reprezentanții eleni au declarat că sunt deschiși în continuare, în ciuda declarațiilor politice, la o discuție oficială cu demnitarii turci.

Prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, a spus că atâta timp cât țara sa nu face parte din UE, este crucial să fie cât mai aproape de bloc prin astfel de întâlniri.

Președinta kosovarilor, Vjosa Osmani, a declarat reporterilor că „a fost liniștită” de asigurările date de către organizatori că forumul nu este un înlocuitor al procesului de integrare europeană pentru Balcanii de Vest.

Următorul summit al EPC, la o distanță de 6 luni, va avea loc în Republica Moldova, o țară candidată la UE. Acesta este „un semn de sprijin pe care îl prețuim foarte mult”, a declarat președinta Sandu Sandu. Următoarele țări gazde ar urma să fie Spania și, respectiv, Marea Britanie, ideea fiind de a alterna între țările UE și non-UE.