Paleogenetica este ridicată în rândul științelor demne de Premiul Nobel, deoarece părintele disciplinei a primit renumitul titlu în 2022. Svante Pääbo, genetician suedez născut în 1955 este pionierul paleogeneticii, o abordare care ne-a bulversat cunoștințele despre specia umană, istoria și originile ei.

Dacă la prima vedere, acordarea Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină unui specialist în omul preistoric poate surprinde, înțelegerea istoriei noastre genetice este de fapt decisivă pentru medicina de mâine. De câțiva ani, numele lui Pääbo apărea ca posibil candidat.

„Aceasta este o recompensă mult așteptată și binemeritată”, declară pentru Le Figaro, Jean-Jacques Hublin, profesor la Collège de France, care a fost alături de câștigătorul premiului timp de mulți ani în cadrul Institutului Max Planck din Leipzig, locație în care Pääbo a creat în 1997 un centru de cercetare în paleogenetică. Treisprezece ani mai târziu, în 2010, suedezul a publicat genomul complet al speciei și a arătat că strămoșii noștri, Homo sapiens, s-au reprodus cu oamenii de Neanderthal. Schimburi, care astăzi se traduc prin prezența a 2% până la 4% din genele de Neanderthal în majoritatea populațiilor actuale.

Descoperirea din 2010 a transformat complet disciplina istoriei dar și a înțelegerii umanității

De la acel moment, nu se mai poate investi serios în paleoantropologie fără trimiterea la studiul ADN-ului. În același an cu decriptarea genomului neanderthalian, dintr-un fragment de falangă descoperit în peștera Denisova (Rusia), Pääbo a descoperit existența unei alte specii umane contemporane cu neanderthalienii: denisovenii. Din nou, schimbul genetic a avut loc între diferitele grupuri, iar majoritatea populațiilor contemporane din Asia de Sud-Est și Pacific poartă gene moștenite de la Denisoveni și astăzi.

Intuiția și interesul său pentru genomurile antice provin din vremea când își pregătea teza de biologie moleculară, care se concentra pe sistemul imunitar. „Egiptologia a fost o pasiune din copilărie. Am sperat că într-o zi va fi posibil să studiez ADN-ul mumiilor. (…) Am început în secret în laboratorul în care lucram. Am început cu un ficat de vițel pe care l-am gătit la foc mic pentru a vedea dacă putem recupera ADN-ul din țesuturile degradate. Și am reușit”, povestea Pääbo pentru Le Figaro în 2015.