Alegerile pentru Adunarea Națională au fost câștigate de Ensemble, alianța politică reprezentată de proaspătul ales președinte al Franței, Emmanuel Macron. Pe locul secund în opțiunile francezilor s-a plasat Noua Uniune Populară Ecologică și Socială (NUPES), condusă de Jean-Luc Mélenchon, iar pe locul trei, cu un rezultat istoric, se clasează partidul de extremă dreaptă condus de Marine LePen.

Campania electorală nu a fost atât de entuziasmantă, , marcată abia înaintea primului tur de controverse legate de violența poliției. Într-un discurs televizat după primul scrutin, prim-ministrul Elisabeth Borne, ea însăși candidată în regiunea Calvados, a cerut o „majoritate puternică și clară” pentru „răspuns la urgențele care cântăresc viața de zi cu zi a francezilor”. Duminică a venit răspunsul de la francezi, iar forța politică prezidențială a pierdut majoritatea puternică pe care se bazase în ultimii ani.

Chiar dacă încă de la rezultatele primului tur, Jean-Luc Mélenchon, liderul coaliției NUPES, a susținut că „partidul prezidențial a fost învins”, acest lucru nu este complet adevărat. În formarea unei noi majorități în Parlament, Macron ar putea coopta Republicanii (LR), conduși de Christian Jacob, care au candidat acum sub umbrela Uniunii de Dreapta și Centru – UDC (împreună cu Uniunea Democraților și Independenților (UDI), Centriștii (LC), respectiv Oser la France), și au obținut destule locuri (deși în scădere față de scrutinul de acum 5 ani) pentru a atinge numărul necesar de 289 locuri.

LeMonde transmite faptul că Ensemble are 234 parlamentari aleși, iar extrema dreaptă reprezentată de LePen obține 90 de deputați, chiar dacă aceasta se clasase pe locul secund în alegerile prezidențiale. În ceea ce privește NUPES, cu 141 parlamentari (conform LeMonde), rezultatele o plasează coaliția de stânga drept principala forță de opoziție în Adunarea Națională. Cu toate acestea, afirmația lui Mélenchon că va fi numit prim-ministru în urma rezultatului turului al doilea este aproape exclusă.

RN, care s-a clasat pe locul al treilea, se descurcă mai bine decât în ​​2017. Cu cel puțin 80 de deputați, extrema dreapta ar putea să creeze un grup parlamentar. Concret, acest lucru înseamnă că va beneficia de resurse sporite, atât în ​​ceea ce privește influența, timpul de vorbire în parlament, cât și numărul de angajați parlamentari. Niciun partid de extremă dreaptă nu a avut rezultate atât de bune din 1986.

Alegerile sunt marcate și de o rată de abținere record (52,49%), în creștere cu 2% față de alegerile legislative din 2017 și semnificativ mai mare decât rata de 42,78% din 2012 – o tendință în creștere care sugerează deziluzia francezilor față de instituțiile politice.

Formarea unui nou guvern, pe noi baze majoritare în Adunarea Națională, este motivată și de faptul că pe buletinul de vot s-au aflat și miniștrii în funcție, care vor trebui (conform unor asumări publice a lui Macron) să-și dea demisia dacă pierd mandatul de parlamentar. În acest moment, aceștia sunt ministra Sănătății, Brigitte Bourguignon, bătută de RN, precum și ministra pentru tranziție ecologică, Amélie de Montchalin, care a pierdut în fața lui Jérôme Guedj (NUPES).