De ce „Paște” și nu „Sărbătoarea lui Hristos”?
Biserica creștină Occidentală celebrează pe 17 aprilie, Paștele. Această sărbătoare religioasă, ocazie cu care oamenii se adună alături de prieteni și familie în jurul unei mese bogate în produse ale primăverii, își are originea în iudaism.
Paștele este o zi de sărbătoare pentru creștini, deoarece comemorează învierea lui Hristos. Cuvântul „Paște” însă provine de la „Pesach”, cuvânt care marchează sărbătoarea ieșirii evreilor din Egipt. Într-adevăr, răstignirea și învierea lui Hristos a avut loc în timpul sărbătorilor Paștilor evreiești.
Similaritățile nu se rezumă doar la denumire. Unele simboluri sunt, de asemenea, comune ambelor sărbători, cum ar fi mielul pascal, pâinea nedospită și oul. Nu ar trebui să mire acest lucru. Isus a fost evreu, iar ceea ce creștinii denumesc Vechiul Testament aparține religiei mozaice. Atât în creștinism, cât și în iudaism, respectiv ulterior în Islam, este vorba de același Dumnezeu, indiferent de cuvântul folosit în diferitele limbi.
În mod tradițional, această perioadă este favorabilă botezurilor. Biserica mai consideră că cel puțin o dată pe an, de Paște, creștinii trebuie să se spovedească. De aici și expresia „a-și face Paștele”, care înseamnă a merge la spovedanie și a te împărtăși în perioada Paștilor.