Răspunsul Avocatului Poporului față de sesizarea CCR pe OUG pentru noul PNDL a Guvernului Cîțu nemulțumește societatea civilă
Mai multe organizații neguvernamentale și grupuri civice au solicitat săptămâna trecuta Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a Ordonanţei de Urgenţă pentru aprobarea Programului Național de Investiții (PNDL) „Anghel Saligny”, aprobată de Guvernul României la data de 3 septembrie 2021. Prin răspunsul oferit de instituție, reprezentanții societății civile susţin că Avocatul Poporului pasează responsabilitatea.
Adoptarea OUG 95/2021 privind intens disputatul program de investiţii, s-a făcut cu încălcarea flagrantă a articolului 115, alineatul 4 din Constituție, în lipsa unei situații extraordinare care să justifice înlocuirea procedurilor parlamentare și asumarea unui astfel de proiect de către Guvern. Reprezentanții organizațiilor societății civile subliniază că a mai fost încălcat și art. 141 din Constituția României referitor la Consiliul Economic și Social, prin faptul că nu s-a solicitat avizul conform procedurilor legale de la această instituție.
Cele 18 organizații care au sesizat Avocatul Poporului consideră că în elaborarea actului legislativ nu au fost respectate normele constituționale, iar aprobarea acestuia este un demers care servește mai degrabă intereselor politice. Instituția a răspuns că „rezolvarea problemei sesizate revine Parlamentului, care, după cum am mai precizat, potrivit art. 115 alin. (7) din Constituţie, are competenţa de a aproba sau respinge printr-o lege, ordonanţele cu care a fost sesizat„.
Atunci când calculele politice o cer, OUG-urile sunt atacate la CCR, când nu, nu. În aceste condiţii, să nu ne mirăm ipocrit că România rămâne o ţară guvernată prin ordonanţe de urgenţă.
Expert Forum
Guvernul României a inițiat un proiect de ordonanță de urgență care să reglementeze un program cu un buget de 50 de miliarde de lei, justificând urgența prin lipsa infrastructurii la nivel local. OUG justifică faptul că neaprobarea acestui proiect ar conduce ”pe termen lung la neasigurarea standardelor de calitate a vieţii, necesare populaţiei, în domeniul serviciilor publice” și menționează și nerespectarea de către statul român a unor angajamente la nivel european, iar nepunerea lor în aplicare ar conduce la sancțiuni, precizează societatea civilă.
De asemenea, legiuitorul menționează faptul că se încheie Programul Național de Dezvoltare Locală și există încă cereri care nu au fost soluționate, invocând urgența pentru a asigura accesul populației la servicii. Cu toate acestea, lipsa infrastructurii nu este o realitate care a apărut în mod neașteptat și nici nu este extraordinară, subliniază organizațiile care au sesizat Avocatul Poporului, cum ar fi Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER, Asociația Voci pentru Democrație și Justiție, Centrul pentru Inovare Publică, Centrul Român de Politici Europene, Centrul pentru Resurse Civice , Centrul pentru Studiul Democrației, Comunitatea Declic, Federația Consiliul Tineretului din România, Funky Citizens, Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei, Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), Activewatch, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, Centrul pentru Jurnalism Independent.
Opțiunea de a sesiza CCR ar fi bazată pe calcule politice
Potrivit Expert Forum, din răspunsul transmis de Avocatul Poporului ar reieşi că această instituţia alege să nu îşi exercite atribuţia exclusivă de a ataca OUG-uri la Curtea Constituţională, invocând în acest sens argumente irelevante, cum ar fi faptul că ordonanţele de urgenţă sunt analizate de către Parlament care le poate respinge, aproba sau aproba cu modificări, sau faptul că, înainte de publicare, legea de aprobare sau respingere poate fi atacată la CCR de către alţi subiecţi de sezină. Concluzia ar fi că sunt neclare elementele concrete pe care îşi bazează Avocatul Poporului convingerea că OUG 95/2021 îndeplineşte criteriile stabilite de CCR în privinţa urgenţei.
„Ministerul Justiţiei a fost garantul legalităţi actelor normative din guvern şi, de câte ori nu au fost respectate aceste avize, s-a ajuns la situaţii neplăcute, unii au ajuns să dea cu subsemnatul. (..) Au fost multe probleme de constitutionalitate, nelegalitate (n.r. la proiectul de OUG Anghel Saligny)”, a declarat Stelian Ion înainte de a fi demis de prim-ministrul Cîțu, act unilateral care a dus la criza politică actuală.
Conform răspunsului Avocatului Poporului, „având în vedere că proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2021 a fost înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr. B393/2021 şi se află în prezent în procedură parlamentară, legiuitorul urmează a identifica, în cadrul dezbaterilor parlamentare, soluţia optimă menită să asigure echilibrul între oportunitatea şi urgenţa reglementării prin ordonanţă de urgenţă a aspectelor referitoare la cadrul legal pentru promovarea obiectivelor de investiţii”.