Peisajul cultural minier Roșia Montană, din Munții Apuseni, a fost adăugat după ani întregi de eforturi activiste, pe lista patrimoniului mondial UNESCO și pe lista patrimoniului mondial în pericol. Decizia, luată prin consens de către Comitetul Patrimoniului Mondial la cea de-a 44-a sesiune prelungită de la Fouzhou, China, a pus capăt oricărei șanse de a relua exploatarea minieră, în speical a aurului, în zonă.

Ecologiștii din întreaga țară s-au bucurat la auzirea veștii, iar reprezentanții Guvernului României – până acum nu destul de vocali pe această temă – s-au întrecut în declarații de auto-felicitare. Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine o concesiune minieră în zona fostelor mine romane de aur de la Roşia Montană, nu a exclus lansarea unei noi acţiuni în justiţie în urma demersului UNESCO.

Aurul a fost extras în acea zonă încă din cele mai vechi timpuri, iar complexul prezintă cel mai semnificativ, extins și diversificat punct de vedere tehnic complex de minerit roman de aur cunoscut la nivel mondial, susține UNESCO. Guvernul român a dorit să reia mineritul în Roșia Montană și a colaborat, în iunie 1999, cu o companie înregistrată în Canada, Gabriel Resources Ltd, pentru a explora și dezvolta un proiect de exploatare a rezervelor de aur și argint din zonă.

În urma protestelor organizate de ecologiști și nu numai încă din 2012, Guvernul a oprit proiectul. Corporația a susținut ulterior că autoritățile române au blocat și împiedicat în mod ilegal punerea în aplicare a proiectului fără un proces adecvat și fără despăgubiri și a cerut despăgubiri de miliarde de dolari SUA într-un arbitraj la ICSID al Băncii Mondiale.

În 2016, Guvernul României a solicitat listarea „peisajului cultural minier Roșia Montană” ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO dar apoi a retras cererea din cauza solicitării de arbitraj ICSID în curs. Cu toate acestea, în februarie 2020, guvernul a reactivat procedura, în timp ce arbitrajul era încă în curs. În acest an, cu câteva zile până la expirarea termenului de depunere a solicitării, zeci de organizații ale societății civile din România au cerut Guvernului să nu își calce în picioare promisiunile și datoriile civice.