Expert Forum (EFOR) a publicat o analiză a campaniei de informare publică în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19, lansată de Guvern anul trecut. Una dintre concluziile rezultate este că Guvernul şi Partidul Naţional Liberal şi-au asigurat parţial vizibilitatea în 2020 -an cu două scrutinuri de alegeri- prin finanţarea din bani publici a unei părţi a presei, beneficiarii fondurilor devenind vulnerabili din perspectiva independenţei jurnalistice.

În 2020 piaţa media a fost hrănită cu fonduri de la Guvern, pentru promovarea campaniei anti-COVID, subliniază reprezentanții Expert Forum. Subiectul nu este nou, implementarea campaniei de informare fiind criticată public, unele agenții de presă neprimind toți banii, iar altele ascunzând sumele obținute din bugetul național.

Din analiza efectuată de către organizația neguvernamentală reiese că perioada în care s-au promis aproape 200 de milioane de lei din bani publici se suprapune peste perioada electorală, adică peste alegerile locale din 27 septembrie 2020 şi alegerile parlamentare din decembrie 2020. Mai mult, prezenţa pe lista beneficiarilor cu sume importante „a unor furnizori puternic politizaţi, precum şi implementarea sa într-un an cu alegeri locale şi parlamentare”, a arătat că programul are un potenţial clientelar şi electoral.

Top 15 beneficiari = 100 milioane lei

Lista celor 391 de beneficiari este formată din televiziuni, posturi radio, ziare, website-uri, agenții de publicitate sau web design, chiar și PFA-uri. Entități de nivel național sau de cel local au dorit să participe. Cea mai mică sumă alocată de Guvern este de 191 lei iar cea mai mare de 19 milioane lei. Deconturile făcute se află între 100% și 20%, însă un număr de 20 de entități au primit 0% din fonduri.

Concluziile analizei

Vulnerabilizarea independenței jurnalistice este clară având în vedere lipsa unor criterii transparente privind decontarea sumelor. La capitolul transparenţă şi comunicare publică programul analizat de EFOR poate fi îmbunătăţit prin publicarea unor rapoarte care să reflecte impactul şi eficienţa acestuia. Având în vedere amploarea programului, datele financiare şi cele legate de indicatori ar putea fi centralizate mai eficient şi mai vizibil, susțin reprezentanții ONG-ului.

• Primii 10 furnizori au adunat 50% din bani: cea mai mare parte a banilor a mers către televiziunile naţionale, dar şi către mai multe portaluri online.
• Guvernul nu a plătit toţi banii promişi: din angajamentele de 181 de milioane de lei (cât figurau în lista din 31 decembrie 2020), Executivul a plătit până la final lui mai 2021 doar 141 de milioane (în 2020 suma de 87 mil. lei, iar în 2021 alte 53 mil. lei).
• Un număr de 79 de furnizori aveau în 2021 deconturi sub 50%: este dificil de stabilit dacă statul nu şi-a onorat plăţile sau furnizorii nu au prestat serviciile respective.
• Unele entităţi care au promovat în acelaşi timp cu mesajele transmise de guvern şi teme conspiraţioniste sau aflate în conflict cu datele oficiale.
• Entităţi cu legături clare cu partide politice au primit bani: problema politizării fiind de altfel una mai generală şi nu este legată strict doar de acest program. De menţionat totuşi, că partidele care se regăsesc pe această listă sunt variate.

Agenţia pentru Digitalizarea României, instituția responsabilă pentru verificarea activităţii furnizorilor şi aprobarea plăţilor, nu a identificat niciun caz de abatere de la lege. EFOR subliniază că s-ar fi putut impus anumite sancţiuni entităţilor media care au promovat în acelaşi timp campanii dăunătoare scopului programului, prin dezinformare.