Cercetători din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, citaţi de Agerpres, atrag atenţia asupra faptului că reabilitarea termică a clădirilor, în special grădiniţe şi şcoli, care au deja un nivel crescut de radon, va duce la o şi mai mare concentraţie a substanţei respective, care este cancerigenă!
Deşi au fost trase semnale de alarmă în trecut, autorităţile rămân insensibile în faţa unui pericol evident pentru sănătatea publică a cetăţenilor. Din studiul efectuat de UBB, se poate trage concluzia că, după reabilitarea termică a clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea majoritatea instituţiilor publice, şcoli şi grădiniţe, care au deja un nivel crescut de radon, concentraţia acestuia va creşte şi mai mult! Astfel se va depăşi cu mult limita maximă admisă.
Faptul că se pune, în acest mod, în pericol sănătatea copiilor şi a angajaţilor care petrec mai mult de 8 ore în fiecare zi în aceste clădiri, nu pare să precocupe reprezentanţii administraţiei locale sau naţională. Cercetătorii UBB au înaintat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor o serie de adrese cu scopul de a cuprinde în Ghidul de finanţare privind reabilitarea termică a clădirilor normele cu privire la reducerea concentraţiei de radon, însă fără succes.
Radonul este un gaz cancerigen, căruia i se atribuie între aproximativ 15% din cele 14.000 de cazuri anuale de cancer pulmonar identificate în Europa.
Laboratorul de încercări Radon „Constantin Cosma” (LiRaCC), UBB
Radonul este cel mai nociv poluant natural din mediul interior, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Acesta reprezintă a doua cauză de cancer pulmonar, după fumat. Specialiştii UBB subliniază că, în 20% dintre şcolile investigate, dintr-un eşantion de peste 400 de clădiri, concentraţia de radon depăşeşte limita admisă.
Legislaţie europeană şi naţională clară
Expunerea prelungită la niveluri care depăşesc 100 Bq/m3 este tratată ca o problemă serioasă de mediu şi de sănătate publică. Uniunea Europeană a stipulat în Directiva CE 2013/59/Euratom obligaţia ca statele membre să monitorizeze şi să raporteze nivelurile de radioactivitate din surse naturale şi antropice. România are în implementare, încă din 2018, un Plan Naţional de Radon care vine în întâmpinarea acestei directive, prin care măsurarea concentraţiei de radon în aerul din clădiri cu şcoli, grădiniţe şi creşe, spitale şi în alte tipuri de clădiri publice cu grad de ocupare ridicat, precum şi aplicarea unor lucrări pentru protecţia faţă de radon sunt obligatorii.
Legislaţia din România prevede că nivelul de referinţă de la care se impune aplicarea remedierii pentru concentraţia de radon este 300 Bq/m3, iar o astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an, respectiv cu efectele cauzate de fumatul a 16 ţigări/zi. Universitatea Babeş-Bolyai este singura instituţie din România care a făcut măsurători privind radonul şi care are rezultate ştiinţifice solide în domeniu, bazate pe o experienţă de peste 30 de ani de cercetare şi recunoscute de către CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare).