În ciuda faptului că este o cerință pentru elaborarea planurilor de deblocare a fondului de tranziție echitabilă, în valoare de 17,5 miliarde euro, consultarea publică rămâne inadecvată, avertizează societatea civilă citată de Euractiv. Însă din acest aspect al neimplicării din partea autorităților a partenerilor sociali, a rezultat o mobilizare și alianțe în multe State Membre între ONG-uri și sindicate.

Reprezentanții Bankwatch sunt citați de către presa europeană când subliniază că autoritățile din multe State Membre dar mai ales cele din Europa Centrală și de Est, nu implică partenerii sociali în elaborarea planurilor pentru tranziția de la industria extractivă și poluatoare către una ecologică și cu impact minim asupra climei. Criticile societății civile sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât Comisia Europeană cheltuiește bani publici pentru încurajarea acestor consultări, fiind contractați până și consultanți pentru a ajuta autoritățile publice să elaboreze analizele de impact social și economic.

Circumstanțele privind luarea deciziei publice au adus însă la o alianță neașteptată între sindicatele din domeniile poluatoare și ONG-urile verzi, acestea schimbând informații și colaborând mai îndeaproape. Chiar dacă agendele lor pot fi oarecum contradictorii, ambele structuri ale societății civile largi doresc o tranziție echitabilă reală: membrii sindicatelor doresc să-și păstreze mijloacele de trai, iar ONG-urile doresc o tranziție departe de cărbune și alți combustibili fosili cum este gazul.

Bulgaria și România oferite drept exemplu insuficient al implicării din partea autorităților.

Chiar dacă există consultări online în Bulgaria, cu invitații și evenimente organizate, acest lucru nu este suficient pentru a genera un angajament semnificativ în procesul de tranziție. Oamenii care locuiesc în regiunile care sunt afectate de planurile de decarbonizare sunt slab informați și insuficient implicați. Reprezentanții WWF Bulgaria au declarat că în ciuda diferențelor de opinie privind ecologizarea sectorului energetic, între ONG-urile de mediu și sindicatele s-a născut o colaborare naturală pentru că aceștia oferă informații reale din timp, nu cum procedează autoritățile naționale.

Situația din România nu a fost mult mai bună, documentele fiind trimise fără suficient timp pentru un angajament semnificativ înainte de termenul final, în special în Valea Jiului, a declarat Alexandru Mustață, de la Bankwatch. Între timp, ministerul energiei, care deține complexul energetic din regiunea Gorj, cea mai dependentă de cărbune, este complet absent din proces, a adăugat reprezentantul ONG-ului de mediu.

Lipsa consultării are consecințe asupra respingerii sociale a procesului.

Sindicalistul Dumitru Fornea a declarat că strategia inițială pentru Valea Jiului, elaborată de o firmă de consultanță, „din păcate nu a fost foarte bine dezbătută cu minerii”, care au respins planul la început. Drept urmare, „minerii au respins inițial posibilitatea de a lucra la această strategie împreună cu ONG-urile de la Greenpeace sau Bankwatch, dar acum sunt mai deschiși”.

În Bulgaria, conform directorului executiv al agenției regională de dezvoltare economică a celei mai mari regiuni producătoare de cărbune, „problema este că nimeni nu vorbește cu oamenii care sunt implicați direct și indirect în funcționarea complexului minier”.