Restructurarea Complexului Energetic Oltenia subminează efortul pentru tranziție justă în Gorj și neutralitate climatică, consideră cele 6 organizații de mediu din UE, care solicită un Plan de restructurare mai ambițios pentru Complexul Energetic Oltenia. Organizațiile argumentează Comisiei Europene că planul de restructurare în forma actuală face România mai dependentă de combustibili fosili și împiedică tranziția justă a județului Gorj.

Principalele critici aduse de organizațiile de mediu se referă la continuarea exploatării cărbunelui după anul 2030 precum și instalarea de noi capacități pe bază de gaze fosile. Acestea din urmă vor deveni active nerecuperabile și vor îngreuna tranziția energetică, susțin ecologiștii. Organizațiile CAN Europe, Greenpeace, Bankwatch și Europe Beyond Coal, cu sprijinul European Environmental Bureau și ClientEarth susțin în raportul adresat oficialilor europeni că planul Complexului Energetic Oltenia (CEO):

• contravine condițiilor din Fondul pentru tranziție justă,
• contravine normelor europene privind ajutoarele de stat,
• contravine principiilor Pactului ecologic european.

Votul final recent din Parlamentul European a stabilit că Fondul pentru tranziție justă nu permite „investițiile legate de combustibilii fosili” și condiționează finanțarea de adoptarea angajamentului de atingere a neutralității climatice până în 2050 la nivel național, se mai adaugă în argumentul Bankwatch. Conform Agenției Internaționale pentru Energie, pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050, investițiile noi în exploatarea cărbunelui și gazelor fosile trebuie oprite. CE Oltenia nu numai că planifică noi investiții până în 2026, ci prevede și intensificarea emisiilor de carbon, în contextul creșterii accelerate a prețului certificatelor de carbon.

Este momentul ca planul CEO și strategia Guvernului să fie în concordanță cu obiectivele locale. România și-a luat angajamentul să renunțe la cărbune până în 2032 în Planul Național de Redresare și Reziliență, însă fără consultări publice și un calendar clar de închidere decizia nu ajută cu adevărat regiunile dependente de cărbune.

Dan Dobre, Coordonator al campaniei pentru tranziție justă, Bankwatch România

Planul teritorial pentru tranziție justă a județului Gorj, care ar trebui depus în luna iunie, stă sub semnul întrebării pentru că nu există un plan de restructurare finalizat și aprobat pentru CEO. Comisia Europeană s-a implicat în gestionarea elaborării Planurilor teritoriale pentru tranziția justă în România și ar trebui să asigure buna guvernanță și coerența planurilor cu țintele climatice naționale și europene, subliniază ecologiștii.

Dacă Direcția Generală a Concurenței (DG Comp) permite planului de restructurare să păstreze energia pe bază de cărbune mai târziu de 2030 în timp ce crește activele de gaze fosile, aceasta ar submina sprijinul DG Regio și al DG Energy acordat autorităților din Gorj pentru a finaliza Planul pentru tranziție justă, se argumentează în raport.

Conform unei analize a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC), România va avea în 2030 unul dintre cele mai poluante sisteme energetice, pe locul 4 în UE, CE Oltenia având rolul principalului poluator. Un plan de restructurare coerent este vital pentru decarbonizarea sectorului energetic și stabilirea priorităților în Planul pentru o tranziție justă. Viabilitatea planului de restructurare a fost deja pusă la îndoială de Comisia Europeană când a deschis investigația aprofundată în februarie. Atunci Executivul UE a subliniat:

• contribuția scăzută a companiei pentru restructurare (42% în loc de 50%),
• lipsa susținerii financiare din partea acționarilor privați
• și riscul adus de prețul în creștere al certificatelor de carbon.

Mai mult, ajutorul de stat pentru plata certificatelor de carbon în acest context ar contravine principiului „poluatorul plătește” și mută, din punctul de vedere al ecologiștilor, responsabilitatea poluării în rândul cetățenilor. Eforturile de modernizare a sistemului energetic ar trebui canalizate spre creșterea capacității energiei regenerabile, eficiența energetică și crearea unor locuri de muncă decente, nu pe finanțarea în continuare a combustibililor fosili.

Foto: Rovinari, Mihai Stoica pentru Bankwatch