La primele ore ale dimineții zilei de vineri, între guvernul Israelului și organizația Hamas au încheiat un armistițiu, mediat de reprezentanții Egiptului. Prin acest document se pune capăt violențelor de 11 zile în care 12 israelieni au murit și cel puțin 232 de palestinieni au fost uciși, inclusiv 65 de copii și 39 de femei, alte 1.710 persoane rănite și aproximativ 58.000 de palestinieni părăsindu-și casele din calea bombardamentelor.

---

Atacurile cu mii de rachete ale organizației paramilitare Hamas (dintre care 90% au fost distruse de către sistemul de apărare al Israelului) au fost lansate pe 10 mai ca reacție la agresiunea autorităților polițienești israeliene asupra Moscheii Al-Aqsa dar și față de agresiunile de colonizare ilegală a cartierului Sheikh Jarrah din Ierusalim, unde familii palestiniene au fost evacuate cu forța din casele lor.

Conducerea Israelului spune că a lansat o operaţiune militară cu scopul de a reduce capacităţile militare ale Hamas, intensificând prin urmare atacurile aeriene și bombardamentele asupra Fâşiei Gaza, o enclavă cu o populaţie de două milioane de locuitori aflată sub blocadă israeliană de decenii și guvernată din 2006 de către Hamas.

În ciuda acestor declarații, mulți civili și clădiri în care funcționau inclusiv reprezentanțe ale presei internaționale, precum și spitale sau universități au fost distruse de către bombele lansate de Israel. Țara condusă de conservatorul Beniamin Netanyahu a fost criticată din ce în ce mai mult la nivel internațional pentru numărul uriaș de copii care au fost uciși în atacurile aeriene din Gaza. Printre decese au fost opt ​​copii uciși într-un singur atac aerian într-o tabără de refugiați, anunță mass-media internațională.

Bombardamentele au afectat și 17 spitale și clinici din Gaza, a distrus singurul său laborator de testare privind prezența coronavirusului, iar în urma distrugerilor apele uzate de canalizare au ajuns pe străzile din oraș, conductele de apă sparte afectând alimentarea a aproximativ 800.000 de oameni. Fără avertisment, o lovitură aeriană israeliană a distrus clădirea cu 4 etaje din „Gaza”, unde locuia doctorul Ayman Abu al-Ouf, ucigându-l „împreună cu 12 membri ai familiei sale extinse”. El a fost șef de medicină internă la principalul spital al teritoriului palestinian.

Pe 18 mai, avioanele de război israeliene au bombardat și avariat o clădire de birouri din orașul Gaza care găzduiește biroul Nawa Online Women Media Network. Armata nu ar fi trimis niciun avertisment prealabil cu privire la bombardament, în urmă căruia doi civili identificați ca „un bărbat și fiica sa” au fost uciși. Atacurile aeriene au distrus și o clădire cu 6 etaje care adăpostea biblioteci și centre de învățământ aparținând Universității Islamice, lăsând în urmă o movilă masivă de ruine.

Administrația SUA a blocat ONU și s-a implicat cu întârziere

Cu aproape 4 miliarde $ în ajutor militar acordat anual Israelului de către SUA, atacurile care afectează viețile civililor duse de către armata israeliană nu sunt îndeajuns de criticate. Tentativa Consiliului de Securitate al ONU de a emite o declarație cu privire la înrăutățirea ostilităților dintre Israel și palestinieni s-a lovit pe 12 mai de opoziția Statelor Unite ale Americii, aliatul cheie al Israelului. Potrivit mai multor surse, 14 din cei 15 membri ai Consiliului au fost de acord pentru adoptarea unei declarații comune menite să reducă tensiunile din Gaza și Cisiordania. Conform AFP, administrația SUA nu considera la acea vreme că o declarație a ONU „ar contribui la detensionarea” situației.

Dacă inițial a ezitat, anunțul din 20 mai făcut de Biden într-o conversație privată cu Beniamin Netanyahu pentru „o detensionare semnificativă astăzi pe drumul către încetarea focului” a zguduit lumea politicii și diplomației, a precizat Washington Post.

Presiunea lui Biden din ultimele zile asupra lui Netanyahu pentru a opri bombardamentul din Gaza arată cât de repede se poate schimba direcția politică la Washington, pe fondul unei atitudini a cetățenilor care se opun rezultatelor dezastruoase ale bombardamentelor israeliene și a numărului de victime civile în rândul palestinienilor din teritoriile ocupate. Scepticismul în legătură cu actualele bombardamente din Gaza s-a răspândit chiar și la unii dintre cei mai puternici apărători Israelului din Congres, inclusiv președintele comisiei pentru afaceri externe.

Analiștii consideră că explicația rezidă în principal pe faptul că mulți tineri evrei americani văd în prezent Israelul într-un context foarte diferit față de generațiile părinților și bunicilor lor. Israelul din timpul vieții lor este puternic, nu li se mai pare că se află sub o amenințare existențială constantă din partea Hamas sau altor organizații paramilitare, cum era cazul în urmă cu decenii.

Extrema dreaptă profită de conflict

Unii antisemiți din Europa și nu numai folosesc abuzurile drepturilor omului ale guvernului israelian împotriva palestinienilor ca un motiv pentru a răspândi ura împotriva evreilor de pretutindeni. Liderii politici au dreptate să condamne cu tărie aceste practici antisemite și să ia măsuri urgente pentru a proteja comunitățile evreiești din țările lor.

În egală măsură, israelienii de extremă dreaptă au creat cel puțin 100 de noi grupuri WhatsApp cu scopul de a comite violențe împotriva cetățenilor de origine palestiniană care locuiesc în Israel. Poliția nu a luat inițial nicio măsură, însă după mai bine de o săptămână încep să acționeze.