ANOSR, Consiliul Național al Elevilor și Consiliul Tineretului din România au transmis public un punct de vedere prin care critică nu doar ideea unui proiect de a finanța studiile în străinătate, ci și atitudinea Guvernului Cîțu de a lansa în spațiul public „soluții miraculoase nefundamentate, abandonate în discursul european al politicilor educaționale, fără o cercetare reală a nevoilor din sistem și fără o imagine de ansamblu asupra fenomenului migrației tinerilor.”

Guvernul României a anunțat că ia în calcul un proiect prin care să sprijine tinerii care vor să studieze în străinătate, care vor putea primi un sprijin financiar din partea Statului. Mai exact, inițiativa anunțată de Cancelaria premierului Cîțu vizează acordarea de împrumuturi pentru tinerii care vor să studieze în străinătate, cu scutirea de la obligația de a restitui împrumutul când aceștia se întorc în țară. Mara Mareș, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru, a prezentat faptul că se pregătește o platformă pe care studenții aflați deja la studii în străinătate să se familiarizeze cu piața muncii din România.

Indiferent de ce scop ar viza măsura, soluția nu este aceasta, declară organizațiile studenților, elevilor și tinerilor din România. Dacă dorința este de a sprijini tinerii care studiază în străinătate, o soluție ar fi consolidarea sistemului existent de burse de studii, subliniază organizațiile menționate mai sus.

Ne este foarte greu să vedem cum o asemenea abordare poate construi încrederea tinerilor în Guvern. În încercarea de a convinge tinerii care pleacă la studii în străinătate să se întoarcă în România, soluția este să îi împrumuți ca mai apoi să condiționezi iertarea de datorie de întoarcerea în țară?

Horia-Șerban ONIȚA, președinte, Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR)

În poziția asumată de tineri, se subliniază faptul că atractivitatea României nu se realizează prin condiționarea iertării de o datorie pentru tinerii care se întorc, dacă intenția este de a diminua fenomenul de braindrain. De asemenea, dacă măsura urmărește creșterea internaționalizării învățământului superior și asigurarea experienței și perspectivei europene a studenților, ar trebui urmărite promovarea mobilităților, inclusiv prin granturi suplimentare, și finanțarea internaționalizării învățământului românesc.

Un sistem de împrumuturi într-un spațiu fiscal diferit pare total deconectat de la subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ românesc, așteptând între timp și soluțiile pentru creșterea finanțării educaței la 6% din PIB. Ignorând pe deasupra și existența unui sistem de a promovare a burselor de studii în străinătate, neadresat în propunere, studenții declară că așteaptă strategiile Guvernului pentru creșterea atractivității universităților din România sau pentru a îmbunătăți statisticile dezastruoase privind bunăstarea studenților.