Pandemia de coronavirus a arătat cum paradisurile fiscale subminează instituțiile publice și coeziunea în UE, guvernele Statelor Membre ratând anual miliarde de euro din venituri ca urmare a acțiunii acestor paradisurilor, cum ar fi Țările de Jos, susține un reprezentant al Fondului german Marshall al SUA (German Marshall Fund of the United States) citat de Euractiv.
Pandemia a arătat cum anii de austeritate după criza financiară globală din 2007-2008 au subminat capacitatea sistemelor de sănătate din întreaga Uniune Europeană. Guvernele s-au văzut nevoite să caute adânc în buzunarele cetățenilor și al bugetelor publice pentru a sprijini sistemele medicale suprasolicitate în 2020, dar și pentru a revigora economiile aflate în recesiune sau chiar faliment. În timp ce guvernele din întreaga lume se luptă să adune fonduri publice pentru a combate pandemia de coronavirus și efectele ei, paradisurile fiscale precum Țările de Jos contribuie la contrariul.
Chiar și economiile dezvoltate din UE, cele mai afectate de pandemie (Franța, Spania, Italia), vor pierde în ultimul an 10 miliarde $ din venituri fiscale datorită paradisului fiscal al Țărilor de Jos.
Țările de Jos sunt responsabile pentru canalizarea a 23% din toate investițiile offshore ale corporațiilor către destinații infame, cum ar fi Insulele Virgine Britanice, susține un studiu din 2017. Este estimat că țările pierd în fiecare anual venituri fiscale de aproximativ 22 miliarde $ ca urmare a ingineriilor fiscale a companiilor, facilitate de Amsterdam și Haga.
Un raport recent al Tax Justice Network (Rețeaua pentru justiție fiscală) estimează că, în contextul pandemiei, 245 miliarde de dolari din venituri fiscale s-au pierdut ca urmare a evitării impozitului pe profit, sumă suficientă pentru plata salariilor anuale a peste 30 milioane de asistenți medicali din întreaga lume! Raportul plasează Țările de Jos pe locul 3 al celor mai mari contribuitori la pierderile fiscale internaționale, având astfel un rol imens în subminarea serviciilor publice nu doar în Europa ci la nivel mondial.
În ultimul deceniu, deputații olandezi au respins de două ori moțiuni pentru a recunoaște țara drept paradis fiscal -după ce Parlamentul European a făcut acest lucru- în timp ce actualul ministru de finanțe Wobke Hoekstra a declarat că refuză să accepte această caracterizare.
Consecințele pentru solidaritatea europeană a menținerii paradisului fiscal se manifestă în mod clar și în exemplul Poloniei care a amenințat recent că va acționa Țările de Jos la Curtea Europeană de Justiție pentru „sistemul său fiscal agresiv care nu este conform cu normele pieței interne”, după ce parlamentul olandez a votat împotriva Poloniei pentru încălcări ale statului de drept.
Deși multe din paradisurile fiscale se află în Europa, Țările de Jos reprezintă doar unul dintre numeroasele paradisuri fiscale internaționale, iar acțiunile unilaterale nu vor rezolva problema evitării responsabilităților fiscale pe mapamond. Cu toate acestea, o atitudine etică în acest domeniu poate începe din UE.