Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) atenționează că, între 6 și 9 februarie, țara noastră va fi afectată de fenomenul depunerilor de praf saharian. Nu este penttru prima dată când acest lucru se petrece în România, la jumătatea lunii mai 2020, aceste particule de praf au fost prezente pe teritoriul țării pe durata a câteva zile.

Circulaţia aerului, preponderent din sector sudic, favorizează avansul dinspre nordul Africii a unei mase de aer încărcate cu particule de praf de origine sahariană, îndeosebi către sudul, centrul şi sud-estul Europei, inclusiv deasupra României, informează autoritățile din domeniu.

Depunerile de praf au fost deja observate în alte state membre ale UE, colorând cerul într-o nuanță portocalie. În ţara noastră vor putea fi observate în zonele şi intervalele cu ploaie, în noaptea de duminică spre luni (7/8 februarie) în regiunile din Vest, Nord-Vest şi la munte, iar în restul Româniaie la începutul săptămânii viitoare. Din fericire, datorită precipitațiilor din statelor de la vest şi sud-vest de România, concentraţia particulelor de praf care urmează a ajunge deasupra teritoriului țării va fi destul de redusă.

Un studiu din 2019 intitulat „Evenimente de praf saharian în Alpii Europeni: rol în topirea zăpezii și caracterizarea geochimică” a concluzionat că praful saharian reduce durata stratului de zăpadă în Europa. Printr-un proces numit feedback-albedo de zăpadă, praful întunecă zăpada, făcându-l mai puțin reflectant, ceea ce duce la creșterea topirii zăpezii în timp.

National Geographic a subliniat anul trecut, când evenimentul a avut proporții mai mari, că deși în cantitatea în care a ajuns în zonele din SUA și Europa, depunerile au avut un impact negativ asupra sănătății oamenilor, acesta este totuși un fenomen normal care se petrece anual.

Praful din Sahara este alcătuit în cea mai mare parte din bucăți minuscule de minerale care au fost înainte roci. Fragmentele minerale care alcătuiesc panoul de praf din Sahara sunt adesea bogate în fier și fosfor; atât plantele de pe uscat, cât și fitoplanctonul din mare au nevoie de acești nutrienți pentru a crește. Pe măsură ce praful cade de pe panoul călător și aterizează pe suprafața îmbibată de soare a oceanului, fertilizează creaturile fotosintetizatoare care trăiesc acolo, care sunt adesea înfometate pentru elemente. Mai mult de 70% din fierul disponibil pentru fotosintetizatorii legați de ocean din Atlantic provine din praful saharian, a constatat un studiu din 2014.