România pierde din convergență salarială față de media UE, direcția arătată de Guvern menținând țara în subdezvoltare, relatează Cartel ALFA într-un studiu comparativ prezentat publicului. Reprezentanții sindicali afirmă că politica actuală privind salariul minim arată că România are cel mai mic procent de creștere în raport cu țările Europei Centrale și de Est.

Guvernanții invocă pandemia și criza globală pentru a justifica înghețarea salariilor, pensiilor și a tuturor cheltuielilor pentru cele mai sărace categorii ale populației. Criza se manifestă în toate lumea, e adevărat, însă nu peste tot este folosită ca pretext pentru a lovi în categoriile cele mai dezavantajate ale populației, subliniază reprezentanții Cartel ALFA.

Analiza privind evoluția de anul acesta a salariului minim în țările europene ne arată că, în majoritatea statelor care au un salariu minim statutar, acesta a crescut de la 1 ianuarie 2021. Tabelul de mai jos prezintă creșterile de salarii minime în țările membre UE din Europa Centrală și de Est, state care se află, asemeni României, într-un proces de recuperare a decalajelor față de Europa de Vest.

Salariile minime au fost indexate și în țările Europei de Vest, spre exemplu în Franța, Germania, Olanda, Irlanda, Elveția, Luxemburg, Portugalia, Malta, Belgia sau Marea Britanie. Deși procentele cu care cresc salariile minime din aceste țări sunt -evident- mult mai mici, faptul că ele se aplică la o valoare mult mai mare face ca suma majorată să depășească creșterea nominală din România. Astfel, o creștere cu doar 10-15 cenți a salariului minim / oră conduce la o majorare cu 16-25 euro lunar!

Concluziile extrase din datele comparative

• Majoritatea statelor din Europa Centrală și de Est au aplicat în acest an o creștere a salariului minim, protejându-și angajații și continuând programul de convergență salarială.
• Deși este criză peste tot, tendința generală este de a păstra puterea de cumpărare a populației prin majorarea salariilor minime sau indexarea lor, cele mai multe dintre guvernele statelor membre UE asumându-și responsabilitățile față de cetățenii lor.
• Pe lângă creșterea extrem de mică a salariului minim –în procent și în valoare nominală– lucrătorul din România rămâne cu mai puțini bani în buzunar din creștere, având cea mai mare rată de taxare a salariului brut (ultimele două coloane din Tabel). Spre exemplu, dacă la creșterea salariului minim din Letonia s-ar aplica taxarea din România, în loc de 57 de euro cât îi rămâne în mână angajatului leton, acestuia i-ar mai rămâne doar 40.

Consecințele actualei politici de austeritate ar fi menținerea și adâncirea stării de sărăcie a populație, continuarea migrației masive și subdezvoltare cronică.

Având în vedere toate aspectele de mai sus, dar și faptul că anul trecut România a avut o creștere a salariului minim tot mai mică decât creșterile din Europa, sindicatele constată că nu mai există convergență salarială cu restul Europei. Ba chiar dimpotrivă, ecartul se mărește! 

În plus, menținerea blocată a negocierilor colective de sector, prin efectele legii 62/2011, face ca întreaga grilă salarială să se mențină la un nivel scăzut. Avem peste un sfert din salariați la nivelul salariului minim (1,4 mil.), iar jumătate dintre contractele de muncă înregistrate în Revisal prezintă salarii care nu depășesc 1600 lei net/2700 lei brut.

Numai o clasă politică inconștientă și total vândută intereselor personale și de grup poate să ignore o astfel de situație! 

CNS Cartel ALFA

Confederația sindicală continuă acțiunile de protest pentru creșterea veniturilor lucrătorilor, justiție socială și politici publice echilibrate, în interesul cetățenilor. Din data de 14 ianuarie, când Caravana Drepturilor Sociale a plecat de la Baia Mare, membrii Cartel ALFA au manifestat în orașele Zalău, Târgu Mureș, Brașov, Ploiești, Constanța, Piatra Neamț, Botoșani, Iași, Galați, Buzău, Sibiu, Craiova, Pitești, Târgoviște, Drobeta Turnu Severin, Arad, Timișoara, Târgu Jiu și în București la sediile pincipalelor instituții și ale partidelor de guvernare.