Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului are loc în fiecare an la data de 27 ianuarie, data fiind decisă de ONU în 2005, cu ocazia marcării celei de-a 60-a aniversare a eliberării lagărelor de concentrare naziste și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de persoane au fost ucise sistematic de către regimul nazist și aliații acestuia din întreaga Europă.

Cu ocazia acestei zilei au loc proiecții de documentare, conferințe și prelegeri pentru a comemora victimele și a încerca educarea populației referitor la prevenirea acțiunilor genocidale. Cu toate acestea, simpatia pro-nazistă și manifestările fasciste au crescut pe mapamond, provocând ONU să emită o rezoluție împotriva glorificării acestor mișcări politice criminale în decembrie 2020. Ce fac autoritățile din România dar și societatea civilă în acest sens?

Către o strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului

La un eveniment de comemorare a 80 de ani de la Pogromul de la Bucureşti, organizat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, Ministrul de Externe Bogdan Aurescu (în calitate de preşedinte al Comitetului interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură) a declarat că în contextul pandemiei de COVID-19, constată cu tristeţe şi revoltă că asistăm la o creştere a antisemitismului şi negaţionismului, a manifestărilor discriminatorii, mai ales în mediul on-line.

„Nu putem asista pasivi la acest fenomen. Avem o obligaţie faţă de victimele Holocaustului, faţă de istoria şi, mai ales, de viitorul nostru, faţă de tinerele generaţii, de a lupta împotriva acestor manifestări,” a spus Aurescu subliniind că este nevoie de instrumente concrete pentru a ne apăra societatea, valorile, modul de viaţă în faţa acestor ameninţări. În acest context, el a anunţat că Guvernul este în etapa finală a aprobării primei Strategii Naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi a Planului de acţiune pentru implementarea acestei Strategii.

Exemple de mobilizări ale societății civile

De generații, instrumentele utilizate pentru a elimina narațiunile incomode din istoriile oficiale au inclus marginalizarea și ștergerea completă a tuturor urmelor de populații care perturbă mitologia acceptată a identităților naționale construite. Unul dintre cele mai concrete exemple ale acestei ștergeri se află în Holocaustul din Europa de Est. În regiunile României, fostei Basarabii și Bucovinei, în ciuda exterminării a peste 500.000 de evrei și romi în această zonă în timpul celui de-al doilea război mondial, mai degrabă decât să comemoreze aceste atrocități pentru posteritate și în semn de respect față de masacre, uitarea istorică și politică a continuat să îngroape impactul enorm a ceea ce odinioară a fost un prezență culturală înfloritoare.

Mai multe evenimente online au loc în această perioadă pentru a comemora memoria celor pierduți în acele timpuri. Și televiziunea națională vine să sprijine aceste eforturi. Înalt Reprezentant pentru combaterea antisemitismului, protejarea memoriei victimelor Holocaustului și dezvoltarea vieții evreiești în România, deputatul Silviu Vexler, este invitatul emisiunii #Conviețuiri din 27 ianuarie la TVR1.

Pentru a contracara această tendință de ștergere a istoriei și pentru a evidenția mecanismele de uitare care încă funcționează, a fost inițiat și Viitorul Memoriei, o platformă transnațională interdisciplinară de rememorare a Holocaustului, cu evenimente și expoziții organizate în orașe în care au avut loc pogromuri sau deportări. De asemenea, proiectul a mai rezultat în:

• O arhivă centralizată a întregului material produs pentru aceste expoziții împreună cu viitoarele angajamente va fi colectată într-o arhivă cuprinzătoare care va include, de asemenea, conținut generat de utilizatori.
• „Gesturile de rezistență” este un film documentar realizat de Olga Ștefan (cu aportul Brarislava Policy Institute și Post Belum), care aduce împreună mărturiile personale de rezistență antifascistă, în diferite forme, ale unora dintre ultimii supraviețuitori ai Holocaustului din România, Republica Cehă și Slovacia: capitolul 1: Rezistența armată, capitolul 2: Rezistența civilă / politică, capitolul 3: Rezistența prin artă , capitolul 4: Rezistența prin solidaritate.

Însă exemplele de mobilizare ale societății civile nu se opresc aici și au loc în mai multe locuri, mai cu seamă în universitățile din străinătate unde acțiunile criminale antisemite din România nu sunt atât de cunoscute ca cele din Germania sau Polonia. Mai jos găsiți un exemplu de prelegere organizată pe data de 3 februarie la Universitatea din Leicester de Raoul Cârstocea.