Se împlinesc 80 de ani de la începerea pogromului de la București, 21-23 ianuarie 1941. Seria de manifestări violente și crime împotriva evreilor au avut loc în cadrul Rebeliunii legionare. Un număr de 120 de persoane au fost omorîte, majoritatea în pădurea Jilava, după ce au fost torturate de către legionari, iar numeroase lăcașuri de cult dar și magazine au fost devastate, prădate și incendiate.

Legionarii au atacat centrele evreiești, au jefuit magazinele și locuințele acestora, au răpit oamenii și i-au dus la centre de torturare, cum ar fi Prefectura Poliției capitalei, sediul legionar din Calea Călărași nr. 37, Comisariatul XV de Poliție din strada Matei Basarab, sediul Uniunii Comunităților Evreiești, Sinagoga „Malbim”, strada Bravilor nr. 4, Moara Străulești, de la Bucureștii Noi, Primăria comunei Jilava. Propaganda legionară relata că evreii s-ar fi revoltat și armata ar fi primit ordine de la aceștia să acționeze împotriva legionarilor.

Pogromul ca punct culminant al statului național-legionar

Pogromul nu a fost un eveniment izolat, rupt de atmosfera opresivă și de persecuțiile tipice din statul național-legionar, ci punctul culminant al evoluțiilor evenimentelor – se constată în Raportul Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România.

La această concluzie contribuie și faptul că înainte de rebeliunea din ianuarie, cu 20 de zile toate ziarele legionare, celelalte fiind desființate, au pornit o propagandă intensă împotriva evreilor, masonilor dar și „uneltelor” lor, prin care se făcea referire la Ion Antonescu și oamenii loiali acestuia. La rândul său, cu câteva zile înainte de 21 ianuarie, „conducătorul Statului” a desființat posturi din administrații care erau ocupate de legionari, aceștia din urmă solicitând ca urmare demisia lui Antonescu.

Dar mult înainte de aceste evenimente, climatul antisemitic era la cote foarte ridicate. În perioada septembrie-decembrie 1940 au fost aplicate restricții foarte aspre împotriva evreimii, atât Antonescu și legionarii fiind de acord asupra exproprierii acestora, însă multe din proprietățile jefuite de la evrei au ajuns în posesia legionarilor și nu în cea a Statului.

Masacrele organizate împotriva evreilor

În câteva zile, legionarii și susținătorii acestora au răpit multe persoane pe care le-au torturat în mai multe locații din Capitală. În masacrul din pădurea Jilava precum și în cel de la Abator au fost ucise 125 de persoane, fiind dezbrăcate de haine și împușcate de către forțele înarmate ale legionarilor.

Au fost devastate grav un număr de 1274 prăvălii, ateliere și apartamente în București, după rebeliune fiind recuperate 200 de camioane cu obiecte jefuite de legionari, Federația Comunităților Evreiești din România evaluând toate pagubele la suma de 383 milioane lei.