În timp ce reprezentanții români sunt ocupați cu campania electorală pentru alegera admministrațiilor locale, în forurile europene s-a decis luni, 21 septembrie, care industrii vor beneficia de compensații din banii publici pe piața Uniunii de emisii de carbon.

Comisia Europeană a anunțat că în cadrul variantei revizuite a schemei de comercializare a emisiilor vor mai fi eligibile doar 10 sectoare. Acestea includ industria aluminiumului, hârtiei, cupru, oțel dar și polietilene utilizate în producția de materiale plastice, precum și sectorul de fibre de sticlă. Reprezentanții acestor sectoare s-au plâns de companii „low-cost” din afara UE, cum ar fi China, care au acces pe piețele europene. Toate cele menținute în lista finală sunt considerate strategice de către executivul UE și că ar fi confruntate cu costuri de electricitate mai mari decât competitori din afara Uniunii așa că trebuie susținute din bugetul contribuabililor europeni.

Critici de la sectoare cu profituri mai mici dar și de la ecologiști

Pentru a răspunde criticilor ecologiste că actuala Comisie von der Leyen continuă să accepte practicile dăunătoare mediului a industriilor, oficialii de la Bruxelles au precizat în schema actualizată, ce va avea intra în vigoare pe 1 ianuarie 2021, că plafonul de compensare va fi redus de la 85% la 75% din costurile eligibile și că vor „exclude compensația pentru tehnologii neeficiente” cu scopul de a menține presiunea asupra companiilor de a reduce consumul de energie electrică.

Dacă pentru semnele de întrebare asupra mediului și poluării cu CO2 ridicate de ecologiști, Comisia Europeană a avut o replică, în fața criticilor de la sectoarele cu profituri mai mici, cum este cel al ceramicii, oficialii europeni nu au avut vreo soluție.

Reprezentanții asociației Ceramie-Unie au declarat că rezultatul metodologiei utilizate de Comisia Europeană este că un sector extrem de expus comerțului internațional, care are profituri mici (în comparație cu costurile cu carbonul), dar cu costuri ridicate ale forței de muncă, va fi considerat ca având o marjă mai largă pentru a absorbi costurile suplimentare de carbon. Astfel, Comisia von der Leyen ar consider că un astfel de sector nu ar trebui să fie eligibil deoarece poate compensa aceste costuri prin reducerea locurilor de muncă!

Foto: Valentin Baciu, Niek Verlaan